Ion Andronache, complicele fostului primar de Boldurești, și Nicanor Ciochină, care a lovit mortal un adolescent de 14 ani, rămân în arest până la decizia finală a Curții de Apel. Anunțul a fost făcut de Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS).

Marți, 7 martie, a avut loc prima ședință la Curtea de Apel Centru, în cadrul căreia Procuratura de Circumscripție Chișinău a reprezentat acuzarea de stat în dosarul trimis în judecată de PCCOCS, contestat de către fostul primar și complicele său.

„Ședința, însă, a fost întreruptă până la expunerea pozițiilor altor 3 avocați ai celor 2 inculpați, care nu au putut fi prezenți (doar 1 din condamnați este reprezentat de 4 avocați). Totuși, între timp, instanța s-a pronunțat și cu privire la cererea avocaților de anulare ori înlocuire a arestului preventiv cu o măsură mai blândă. Așadar, instanța le-a respins (ca inadmisibilă) cererea avocaților și a decis continuarea măsurii arestului preventiv al condamnaților”, se arată în comunicatul emis de instituție.

Procurorii de circumscripție urmează să reprezinte acuzarea de stat în continuare, în cadrul ședințelor Curții de Apel Centru, în vederea menținerii hotărârii de condamnare a celor doi, care între timp beneficiază de prezumția nevinovăției, potrivit legii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că Nicanor Ciochină a fost condamnat la 7 ani de închisoare, pentru că a accidentat mortal un adolescent de 14 ani și a părăsit locul faptei. Ion Andronache a primit o pedeapsă de doi ani, cu suspendarea parțială a executării acesteia, astfel încât doar șase luni ar urma să fie executate în închisoare.

Ulterior, pe data de 6 martie 2026, procurorii PCCOCS au solicitat la Curtea de Apel Centru pedeapsă maximă pentru Andronache.

Sentință pentru omorul de la Boldurești! Nicanor Ciochină a fost condamnat la 7 ani de pușcărie

#accident #arest #Bolduresti #Ion Andronache #Nicanor Ciochina

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.