Deimos, cea mai mică dintre cele două luni ale planetei Marte, a fost fotografiată cu o precizie de neegalat până acum de o sondă lansată în spațiu de Emiratele Arabe Unite, iar imaginile sugerează că satelitul ar fi un fragment desprins de pe planetă și nu un asteroid care a fost capturat de câmpul gravitațional al lui Marte, așa cum se credea până acum.

Sonda „Al-Amal” (Speranță) a zburat la mai puţin de 110 kilometri distanţă de Deimos, un corp teluric neregulat cu diametrul de doar 12 kilometri, care, alături de însoţitorul său mai mare, Phobos, este una dintre cele două luni ale planetei Marte. A fost pentru prima dată după misiunea Viking din 1977 când un vehicul spaţial a survolat la o distanţă atât de mică acel satelit natural arareori cercetat de oamenii de ştiinţă, au subliniat luni coordonatorii „Emirates Mars Mission” (EMM) la o adunare a Uniunii Europene pentru Geoştiinţe, care se desfăşoară la Viena.

În timpul survolărilor pe deasupra lui Deimos, începute în ianuarie, sonda Al-Amal a putut să realizeze observaţii cu o precizie fără egal, mai ales graţie camerei sale EXI ce furnizează imagini în culori, în mai multe rezoluţii şi în mai multe lungimi de undă.

Aceste date au dezvăluit „faţa ascunsă” a micii luni ce orbitează la circa 23.000 de kilometri planeta Marte şi a cărei compoziţie nu a fost încă studiată.

„Nu suntem siguri de originile lui Phobos şi Deimos”, a explicat Hessa Al Matroushi, coordonatoarea ştiinţifică a EMM, într-un comunicat. „O teorie mai veche afirmă că ar fi vorba despre asteroizi” proveniţi din centura de asteroizi a Sistemului Solar şi care ar fi fost „capturaţi” apoi pe orbita „Planetei Roşii”, a adăugat ea.

Însă observaţiile făcute de sonda Al-Amal par să indice mai degrabă o origine planetară.

La fel ca însoţitorul său Phobos, Deimos deţine „proprietăţi infraroşii mai apropiate de rocile bazaltice de pe Marte decât de cele ale meteoriţilor căzuţi lângă Lacul Tagish din Canada”, a declarat Christopher Edwards, un om de ştiinţă care se ocupă de instrumentul EMIRS de la bordul sondei arabe.

Meteoriții menționați de acesta, fragmente de asteroizi care au căzut în Canada în anul 2000, sunt folosiți deseori pentru comparație cu asteroizii din sistemul solar. Până acum se credea că Deimos are aceeași compoziție. Prim-ministrul din Emiratele Arabe Unite, Mohammed bin Rashid Al Maktoum, a distribuit pe Twitter o imagine cu Deimos. Sonda, a scris el, arată că micuţa lună a făcut parte din Marte, de care „s-a separat în urmă cu câteva milioane de ani”.

Sonda Al-Amal va continua să survoleze luna Deimos pe întreaga durată a anului 2023 pentru a strânge mai multe date, a precizat Agenţia spaţială a Emiratelor Arabe Unite, care a decis să prelungească misiunea marţiană cu un an suplimentar. În februarie 2021, Emiratele Arabe Unite au reuşit să plaseze sonda Hope pe o orbită în jurul planetei Marte, devenind prima ţară arabă care a realizat o astfel de performanţă ştiinţifică. Emiratele Arabe Unite, o ţară bogată din regiunea Golfului Persic, doreşte, de asemenea, să trimită un rover fără echipaj uman pe Lună până în 2024.

#lună #Marte

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.