Moldova va beneficia de un grant de șase milioane de euro de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (CEB). Banii sunt destinați asigurării standardelor de eficiență energetică pentru locuințele sociale care urmează a fi construite sau renovate.

Acordul de grant a fost ratificat de către Parlamentul Moldovei în cadrul ședinței de pe 18 iulie. Circa 450 de locuințe sociale, mai multe cămine studențești și aziluri pentru bătrâni vor fi renovate, datorită proiectului „Locuințe Publice III”, care va avea circa 1600 de beneficiari din bani împrumutați de la UE. În acest scop Guvernul a împrumutat deja 20 de milioane de euro.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Finanțarea sub formă de grant, în valoare de șase milioane de euro, este acordată adițional. De asemenea, un milion de euro sub formă de grant ni se vor oferi pentru implementarea proiectelor de eficiență energetică, de către Fondul de Investiții Verzi și Sociale (GSIF)

„Vor fi implementate măsuri de eficiență energetică, care vor reduce consumul de energie și emisiile de CO2, vor asigura creșterea nivelului de confort și calitatea aerului, vor reduce sarcina energetică pe termen lung”, transmite serviciul de presă al Parlamentului.

Contribuția Republicii Moldova este constituită din partea financiară în mărime de 1,1 milioane de euro de la autoritățile publice locale. Componenta non-financiară constă în terenuri sau construcții nefinalizate, documentație tehnică și expertiză tehnică a construcțiilor,valoare fiind de 6,2 milioane de euro.

#CEB #eficienta energetica #grant #locuinte sociale #Moldova

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.