Directorul general interimar al SA Energocom, Victor Bînzari, și CEO DEPA Commercial, Konstantinos Xifaras, au semnat, pe 30 noiembrie, la Atena, un Memorandum de Înțelegere. Documentul reiterează angajamentul părților de a intensifica cooperarea în ceea ce privește furnizarea de gaze naturale, inclusiv a gazelor naturale lichefiate (LNG), precum și coordonarea utilizării infrastructurii de stocare și transport a gazelor, scrie Bani.md.

„Semnarea acestui Memorandum înseamnă aprofundarea cooperării fructuoase și strategice pe care o avem cu DEPA, dar și un semnal al voinței reciproce de a ajunge la un nivel de parteneriat mai aprofundat. Astfel, SA Energocom nu doar că va putea asigura necesitățile pieței interne ale Republicii Moldova, diversificându-și sursele și rutele de aprovizionare, dar și piața de energie a Republicii Moldova va avea acces la gaze LNG, inclusiv din Statele Unite, aduse prin terminalele din Grecia și prin conducta transbalcanică, în Moldova, Ucraina și Europa Centrală. Acest acces extins de surse va oferi noi oportunități competitive pentru consumatori”, a spus Victor Bînzari.

La rândul său, managerul DEPA Commercial, Konstantinos Xifaras, a remarcat că semnarea Memorandumului de Înțelegere cu SA Energocom marchează începutul cooperării strategice între cele două companii, care va facilita consolidarea solidarității energetice și diversificarea portofoliilor acestora.

„Dezvoltarea pieței regionale de gaze și consolidarea interconexiunilor necesită o cooperare mai strânsă dintre operatorii de pe piața angro de gaze”, a adăugat Konstantinos Xifaras.

Energocom a început colaborarea cu DEPA în luna aprilie anul curent, iar, din luna mai, compania elenă a câștigat câteva licitații, şi a livrat gaze spre Republica Moldova pentru consum curent, dar şi pentru stocare în depozite.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

#acord #Energocom #Grecia #metan

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.