Centrul rus de cultură de la Chișinău este încă funcțional, deși despre denunțarea acordului în baza căruia funcționează instituția se discută încă din februarie 2025. Între timp, în detrimentul articolului 8 din Legea cu privire la drapelul de stat, instituția arborează steagul Rusiei, fără a fi însoțit de cel al Republicii Moldova.

Realitatea a reușit să afle că, potrivit acordului din 1998, Centrul rus de cultură și știință se subordonează direct șefului misiunii diplomatice a Kremlinului în Republica Moldova. Astfel, instituția face abuz de supremația Convenției de la Viena privind relațiile diplomatice asupra legislației naționale. Conform articolului 20 din document, ambasadelor li se permite să arboreze drapelul statului acreditant pe clădirile și vehiculele misiunii.

Republica Moldova a anunțat încă în februarie 2025 denunțarea acordului stabilit între Chișinău și Moscova, privind funcționarea centrelor culturale. S-a întâmplat după ce mai multe drone rusești încărcate cu substanțe explozibile au căzut pe teritoriul Republicii Moldova în timpul unui atac asupra Ucrainei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Kremlinul susținea că administrația de la Chișinău nu poate limita funcționarea Centrului rus de cultură și știință până în 2026.

Proiectul privind denunțarea a ajuns pe masa membrilor Comisiei politică externă și integrare europeană a Legislativului în mai 2025. Urma ca procesul verbal să fie transmis Ministerului Culturii, pentru ca specialiștii să definitiveze inițiativa și să o transmită spre promovare în Parlament funcționarilor de la Ministerul Afacerilor Externe.

Proiectul pare să fi stagnat, iar mandatul actualului plen a expirat. Între timp, Centrul rus de cultură și știință continuă să funcționeze, deși mai multe voci din spațiul public bănuiesc că acesta ar camufla activitatea agenților serviciilor speciale rusești, care ajung în țara noastră.

Diplomația de la Chișinău și Ministerul Culturii nu au comentat deocamdată situația și nici nu au precizat la ce etapă se află denunțarea acordului în baza căruia funcționează Centrul rus de cultură și știință.

#Centrul rus de Cultură și Știință #Chisinau #drapel #Rusia

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.