Comisia Electorală Centrală (CEC) informează că, în conformitate cu prevederile cadrului legal, toți cetățenii cu drept de vot, atât din țară, cât și cei de peste hotare, vor putea vota în baza unuia dintre următoarele acte de identitate:

buletinul de identitate al cetățeanului Republicii Moldova, care confirmă domiciliul sau reședința temporară a alegătorului pe teritoriul secției de votare;
buletinul de identitate provizoriu cu mențiunile privind cetățenia Republicii Moldova, domiciliul sau reședința temporară a titularului;
pașaportul cetățeanului Republicii Moldova, inclusiv cu termen de valabilitate expirat.

Studenții și elevii cu drept de vot, care nu au înregistrare la domiciliu sau reședință temporară în localitatea în care își fac studiile, vor putea să voteze pe 20 octombrie la orice secție de votare din acea localitate. Pentru a-și exercita dreptul de vot la prezidențiale și referendumul constituțional, tinerii vor trebui să prezinte actul de identitate și carnetul de student sau elev al instituției de învățământ din localitatea respectivă.

Totodată, CEC atenționează că alegătorii, domiciliați în una din localitățile din regiunea transnistreană, vor putea vota cu buletinul de identitate al cetățeanului Republicii Moldova și buletinul de identitate provizoriu, care confirmă domiciliul sau reședința temporară a titularului în localitățile din regiunea transnistreană, inclusiv cei domiciliați în raza circumscripției electorale municipale Bender și comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că pentru scrutinele din 20 octombrie au fost deschise 2.221 secții de votare. Acestea se vor deschide la 07:00 și închide la 21:00.

#20 octombrie #acte #Alegeri prezidentiale #referendum

Un atac cu drone a provocat un incendiu în portul Ust-Luga, de la Marea Baltică, în nord-vestul Rusiei. Trei muncitori au fost răniți, iar o centrală electrică a fost scoasă din funcțiune. Informațiile au fost anunțate miercuri de guvernatorul regiunii Leningrad, Aleksandr Drozdenko, potrivit Reuters.

Oficialul rus a declarat că, în timpul atacului, apărarea antiaeriană ar fi doborât 150 de drone deasupra regiunii. Mai multe imagini și înregistrări video publicate pe rețelele sociale, arată incendii și coloane mari de fum în zona portului.

Ust-Luga este unul dintre cele mai importante puncte de export ale Rusiei la Marea Baltică, prin care sunt transportate petrol, produse petroliere, cereale și alte mărfuri. În regiunea Leningrad se află și o mare rafinărie de petrol, precum și orașul Sankt Petersburg.

Portul se află sub sancțiunile Uniunii Europene, Canadei, Regatului Unit, Statelor Unite și Elveției. Potrivit Comisiei Europene, acesta este utilizat inclusiv pentru transportul petrolului rusesc prin intermediul așa-numitei flote fantomă.

Atacul a fost însoțit de alerte de securitate în mai multe state de la Marea Baltică. Letonia și Lituania au avertizat populația din anumite regiuni să se adăpostească, după ce drone neidentificate au pătruns în spațiul lor aerian din direcția Rusiei sau Belarusului. NATO a ridicat avioane de vânătoare pentru misiuni de apărare aeriană. Nu au fost raportate victime în aceste două țări.

Și Finlanda a impus restricții temporare asupra unei părți din spațiul aerian și maritim din estul Golfului Finlandei. Autoritățile au explicat că măsura este una de precauție, pentru protejarea populației și pentru a permite intervenția în cazul unor eventuale amenințări cu drone.

Incidentele au amplificat îngrijorările privind extinderea efectelor războiului din Ucraina asupra statelor NATO vecine cu Rusia și Belarus. Moscova acuză Kievul că ar folosi spațiul aerian al Alianței pentru atacuri, în timp ce Ucraina susține că unele drone au fost deviate de bruiajul electronic rusesc.