Un protest are loc luni, 22 decembrie, în fața sediului Consiliul Superior al Magistraturii din Chișinău. Acțiunea este inițiată de judecătoarea Marina Rusu, care cere respectarea drepturilor părinților din sistemul judecătoresc. Alături de ea se află și fosta judecătoare Victoria Sanduța.

Judecătoarea Marina Rusu a declarat că nu este obișnuită să participe la proteste, însă a ajuns în situația de a recurge la această formă de exprimare după ce a constatat, de-a lungul carierei sale, că mecanismele legale de apărare a drepturilor pot deveni ineficiente atunci când un magistrat este considerat „incomod” pentru sistem.

„Nu sunt obișnuită să merg la proteste. Pentru mine, ca jurist, căile legale de apărare a drepturilor sunt sfinte. Dar, cu regret, am constatat că atunci când ești incomod pentru un sistem, acesta are suficiente pârghii pentru a te sancționa, chiar dacă ai dreptul să contești. Doar că acel drept de a contesta durează ani”, a declarat Marina Rusu.

Magistrata susține că mai multe proceduri disciplinare pornite împotriva sa au vizat neexaminarea dosarelor în termen, însă aplicarea acestora ar fi una selectivă. Ea afirmă că există situații în care dosare ce ar trebui soluționate în termen de 10 zile rămân luni sau chiar un an fără a fi examinate, fără ca în aceste cazuri să fie inițiate proceduri similare.

Judecătoarea a explicat că se află într-o situație vulnerabilă, fiind mamă care alăptează și având copii mici, inclusiv un copil sub doi ani. Deși a revenit la muncă cu program redus, în baza unei cereri acceptate oficial, aceasta afirmă că volumul de muncă nu a fost diminuat.

„Am dreptul să activez trei ore și jumătate pe zi, dar sunt nevoită să procesez 100% din volumul de dosare, cu un salariu redus. Într-o asemenea situație, nu ai timp să aștepți ani de zile pentru soluționarea contestațiilor”, a mai spus Marina Rusu.

Potrivit magistratei, în sistemele judiciare funcționale și eficiente, reducerea timpului de muncă este însoțită automat de ajustarea volumului de lucru, lucru care, susține ea, nu se întâmplă în cazul său.

Protestul are drept scop evidențierea dificultăților cu care se confruntă părinții care muncesc și au grijă de copii mici, fiind anunțat ca unul simbolic și pașnic.

Evenimentul este transmis live pe rlive.md.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CSM #protest

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.