Un protest are loc luni, 22 decembrie, în fața sediului Consiliul Superior al Magistraturii din Chișinău. Acțiunea este inițiată de judecătoarea Marina Rusu, care cere respectarea drepturilor părinților din sistemul judecătoresc. Alături de ea se află și fosta judecătoare Victoria Sanduța.

Judecătoarea Marina Rusu a declarat că nu este obișnuită să participe la proteste, însă a ajuns în situația de a recurge la această formă de exprimare după ce a constatat, de-a lungul carierei sale, că mecanismele legale de apărare a drepturilor pot deveni ineficiente atunci când un magistrat este considerat „incomod” pentru sistem.

„Nu sunt obișnuită să merg la proteste. Pentru mine, ca jurist, căile legale de apărare a drepturilor sunt sfinte. Dar, cu regret, am constatat că atunci când ești incomod pentru un sistem, acesta are suficiente pârghii pentru a te sancționa, chiar dacă ai dreptul să contești. Doar că acel drept de a contesta durează ani”, a declarat Marina Rusu.

Magistrata susține că mai multe proceduri disciplinare pornite împotriva sa au vizat neexaminarea dosarelor în termen, însă aplicarea acestora ar fi una selectivă. Ea afirmă că există situații în care dosare ce ar trebui soluționate în termen de 10 zile rămân luni sau chiar un an fără a fi examinate, fără ca în aceste cazuri să fie inițiate proceduri similare.

Judecătoarea a explicat că se află într-o situație vulnerabilă, fiind mamă care alăptează și având copii mici, inclusiv un copil sub doi ani. Deși a revenit la muncă cu program redus, în baza unei cereri acceptate oficial, aceasta afirmă că volumul de muncă nu a fost diminuat.

„Am dreptul să activez trei ore și jumătate pe zi, dar sunt nevoită să procesez 100% din volumul de dosare, cu un salariu redus. Într-o asemenea situație, nu ai timp să aștepți ani de zile pentru soluționarea contestațiilor”, a mai spus Marina Rusu.

Potrivit magistratei, în sistemele judiciare funcționale și eficiente, reducerea timpului de muncă este însoțită automat de ajustarea volumului de lucru, lucru care, susține ea, nu se întâmplă în cazul său.

Protestul are drept scop evidențierea dificultăților cu care se confruntă părinții care muncesc și au grijă de copii mici, fiind anunțat ca unul simbolic și pașnic.

Evenimentul este transmis live pe rlive.md.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CSM #protest

La Curtea de Apel Chișinău a început astăzi, 1 octombrie, examinarea apelului în dosarul „Frauda bancară”, în care este vizat Vladimir Plahotniuc. Fostul lider democrat participă la ședință prin videoconferință, după ce magistrații au respins cererea acestuia de a fi prezent fizic în sala de judecată.

În timpul ședinței, avocații lui Plahotniuc și-au exprimat nemulțumirea față de schimbarea unui membru al completului de judecată. Magistratul Vitalie Budeci a fost înlocuit cu Vitalie Pîslariuc, după ce Budeci nu a trecut evaluarea externă a judecătorilor.

Examinarea apelului trebuia să înceapă încă pe 24 august, însă ședința a fost anulată după o alertă cu bombă la sediul instanței. O nouă ședință, programată pentru 26 august, a fost ulterior amânată.

Apelul a fost depus de Procuratura Anticorupție pe 6 mai, după ce Plahotniuc a fost condamnat în prima instanță la 19 ani de închisoare. Procurorii cer acum majorarea pedepsei până la 25 de ani.

Pe lângă pedeapsă, acuzarea contestă și decizia instanței de fond de a nu dispune confiscarea a 39,2 milioane de dolari și 3,5 milioane de euro. Procurorii susțin că recuperarea prejudiciului și confiscarea sunt măsuri diferite și pot fi aplicate în același timp.

În argumentele prezentate în apel, acuzarea susține că infracțiunile pentru care a fost condamnat Plahotniuc au provocat prejudicii importante sistemului bancar și au afectat economia și încrederea în instituțiile statului. Procurorii mai consideră că în acest caz nu există circumstanțe atenuante care să justifice o pedeapsă mai mică.

Vladimir Plahotniuc a fost condamnat la 22 aprilie 2025 la 19 ani de închisoare pentru crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie și spălare de bani în dosarul „Frauda bancară”.