La Bruxelles, miercuri, 4 decembrie curent, continuă discuțiile între miniștrii de externe ai NATO. Principalul subiect în cea de-a doua zi a reuniunii – acțiunile ostile ale Rusiei în țările NATO, inclusiv acte de sabotaj, atacuri cibernetice și șantaj energetic.

Secretarul general Mark Rutte va ieși într-o conferință de presă către ora 11:45 (n.r. ora Bruxelles-ului) pentru a face o totalizare a reuniunii.

Pe parcursul zilei de marți, 3 decembrie curent, aliații NATO au pus în discuții situația din Ucraina și interferența Rusiei. La fel, oficialii cu ministrul Andrii Sybiha al Ucrainei, în cadrul unei cine, și cu noul Înalt Reprezentant al UE Kaja Kallas.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În cadrul unui briefing de presă, secretarul general Mark Rutte a subliniat modul în care Ucraina a rezistat agresiunii ruse, menționând că „situația de pe câmpul de luptă este dificilă și trebuie să facem tot ce putem pentru a primi mai mult ajutor militar în Ucraina”.

În replică, Andrii Sybiha a spus că Ucraina are nevoie urgent de 19 sisteme de apărare aeriană suplimentare pentru a-și proteja obiectivele strategice energetice și că Kievul se așteaptă la o ”decizie istorică” în urma reuniunii.

Zelenski, dispus să renunțe temporar la teritoriile pierdute dacă Ucraina ar intra în NATO

#miniștri de externe #reuniune #NATO

Un şofer din Republica Moldova, care deţine şi cetăţenie română, a fost condamnat la 11 ani de închisoare în Rusia pentru „ajutor oferit inamicului”, prima condamnare cunoscută pentru acest delict introdus la sfârşitul anului 2024 în codul penal rus, a anunţat joi, 15 ianuarie curent, presa independentă rusă, scrie Digi24.

Potrivit website-ului rus de opoziţie Mediazona, numele şoferului condamnat este Gheorghi Maroglo, în vârstă de 33 de ani.

Un tribunal rus l-a găsit vinovat pentru „ajutor oferit inamicului în activităţi îndreptate în mod clar împotriva securităţii” Rusiei. El a fost de asemenea acuzat pentru tentativă de contrabandă cu substanţe explozive şi arme.

Şoferul moldovean, care deţine şi cetăţenie română, conducea un autocar ce transporta marfă şi pasageri între Republica Moldova, Ucraina şi Rusia, susţine sursa citată. El nu şi-a recunoscut vinovăţia, dar a refuzat să conteste prin apel sentinţa.

Potrivit avocatului său, decizia de a nu face apel ar fi motivată de încercarea de a evita o sentinţă mai aspră, întrucât pedeapsa maximă pentru ajutor oferit inamicului este de 15 ani de închisoare şi de 12 ani de închisoare pentru contrabandă.