Ambasadorii statelor UE au convenit miercuri asupra unui acord de principiu privind utilizarea veniturilor provenite din activele rusești înghețate în urma sancțiunilor impuse Rusiei în contextul invaziei din Ucraina. Președinția belgiană a Consiliului UE a anunțat că aceste venituri vor fi direcționate către finanțarea ajutorului militar acordat armatei ucrainene. Propunerea a venit inițial din partea Comisiei Europene în luna martie, scrie Agerpres.

Conform acestui acord de principiu, veniturile rezultate din activele rusești înghețate, precum dobânzile, vor fi folosite pentru achiziționarea de arme și muniții destinate Ucrainei. Sumele estimate să fie obținute anual din aceste venituri se situează între 2,5 și 3 miliarde de euro.

Sancțiunile impuse de UE și G7 au condus la blocarea accesului Rusiei la aproximativ 300 de miliarde de euro din rezervele sale valutare și în aur. Din această sumă, UE a înghețat active ale Băncii Centrale a Rusiei în valoare de aproximativ 200 de miliarde de euro, majoritatea fiind depozitate în Belgia sub forma de titluri de valoare și numerar, gestionate de casa de compensare Euroclear.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform acordului de principiu, care trebuie încă aprobat în Consiliul UE de către miniștrii statelor membre, 90% din veniturile generate de aceste active rusești înghețate vor fi transferate către Facilitatea Europeană pentru Pace (EPF), un fond extrabugetar folosit în principal pentru înarmarea Ucrainei. Diferența de 10% va fi direcționată către bugetul UE pentru consolidarea capacităților industriale de apărare ale Ucrainei.

Rusia a denunțat propunerea Comisiei Europene drept „furt și banditism”, avertizând că va atrage după sine litigii îndelungate și va submina reputația UE ca garant al proprietății și loc sigur pentru investiții. Există și voci care susțin confiscarea directă a activelor rusești înghețate în Occident și utilizarea acestora pentru reconstrucția Ucrainei și achiziționarea de armament pentru aceasta, însă implementarea unei astfel de măsuri este încă dificilă din cauza obstacolelor juridice, geopolitice și financiare.

#Rusia #sanctiuni #Ucraina #UE

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) insistă asupra majorării salariilor judecătorilor, argumentând că nivelul actual de remunerare face profesia mai puțin atractivă pentru tinerii specialiști și contribuie la menținerea posturilor vacante în instanțe. Președintele CSM, Sergiu Caraman, susține că problema salarizării influențează direct eficiența actului de justiție. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la Realitatea TV.

Potrivit lui Caraman, doar în 2025 au fost organizate peste 35 de concursuri pentru ocuparea funcțiilor vacante de judecător, însă acestea nu au atras suficienți candidați.

„Dacă în 2010 aveam 10 doritori pentru un singur loc la Institutul Național al Justiției, astăzi, din cele 30 de funcții scoase la concurs, avem puțin sub 25 de candidați. Practic, nu mai avem nici măcar un candidat pentru fiecare funcție”, a declarat președintele CSM.

Acesta a precizat că un judecător începător de la prima instanță câștigă, în medie, aproximativ 25.000 de lei pe lună. În opinia sa, nivelul salariului nu este suficient de atractiv în raport cu responsabilitatea funcției, volumul mare de muncă și condițiile în care activează unii magistrați.

„Atunci când CSM insistă asupra majorării salariilor judecătorilor, nu o face pentru confortul celor care activează astăzi în sistem. Vorbim, până la urmă, despre eficiența justiției”, a subliniat Sergiu Caraman.

Președintele CSM a mai atras atenția că unele instanțe își desfășoară activitatea în sedii care nu oferă condiții corespunzătoare pentru înfăptuirea justiției.