Zeci de persoane din diasporă spun că au donat bani, convinse că ajută o familie nevoiașă din Republica Moldova, însă sprijinul promis nu ar fi ajuns niciodată la destinatari. Cazul îl vizează pe Radu Dutcovici, un „activist” cu peste 100 de mii de urmăritori pe rețelele sociale, care este acuzat că ar fi folosit ani la rând aceeași poveste falsă pentru a colecta bani.

O investigație realizată de Ziarul de Gardă arată că, începând din 2023, Dutcovici ar fi contactat persoane din diasporă cu mesaje aproape identice. După un salut și o cerere de a „vorbi câteva minute”, acesta prezenta mereu cazul unei mame din satul Lăpușna, raionul Hîncești, cu „șase copii” și probleme grave de sănătate, susținând că situația este urgentă și că intenționează să meargă la familie „chiar în zilele următoare”.

Cei care au donat spun că erau presați de timp și încurajați să trimită bani pentru medicamente, deși unii propuneau să ofere haine sau alimente. Sumele transferate variau de la 15 până la 300 de euro, prin diverse servicii de transfer. După donații, unii primeau videoclipuri care ar fi trebuit să demonstreze că ajutorul a ajuns la familie.

Ulterior, mai mulți donatori au descoperit că aceleași filmări au fost trimise mai multor persoane, în perioade diferite, deși erau prezentate drept recente. Familia folosită în aceste campanii a declarat pentru ZdG că nu a primit bani din colectările făcute în numele ei și că Radu Dutcovici a vizitat-o doar de câteva ori, la intervale mari, unele filmări fiind reutilizate ani la rând.

În ultimele săptămâni, mai multe persoane l-au acuzat public de escrocherie. Deși nu a răspuns solicitărilor redacției Ziarul de Gardă, Dutcovici se declară nevinovat pe rețelele sociale și susține că este victima unor atacuri. În discuții private cu unii donatori, acesta ar fi promis rambursarea banilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#bani #Dutcovici

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.