De la începutul legislaturii a XI-a Biroul permanent al Parlamentului s-a întrunit în 21 de ședințe, și a adoptat 31 de hotărâri, din momentul constituirii – 29 iulie anul trecut, potrivit bilanțului statistic al procesului legislativ pentru anul 2021.

Printre actele adoptate au fost și hotărâri care vizează înființarea Comisiilor permanente ale Parlamentului și componența lor numerică; componența nominală a delegațiilor Parlamentului Republicii Moldova la organizațiile parlamentare internaționale și organizațiile parlamentare bilaterale; bugetul Legislativului pentru anul 2022; aprobarea Nomenclatorului dosarelor Parlamentului Republicii Moldova; încheierea sesiunii de toamnă a Legislativului.

De asemenea, Biroul permanent al Parlamentului are atribuția de a propune data convocării ședințelor plenare, de a pregăti și asigura desfășurarea lucrărilor Parlamentului, de a coordona activitatea comisiilor permanente, întocmi proiectul ordinii de zi a ședințelor plenare.

Conform prevederilor Regulamentului Parlamentului, componența nominală și numerică a Biroului permanent se stabilește la propunerea fracțiunilor parlamentare, în funcție de reprezentarea proporțională a acestora în Parlament. Din el fac parte, din oficiu, preşedintele şi vicepreședinții Parlamentului.

Astfel, din Biroul permanent al Parlamentului de Legislatura a XI-a fac parte Igor Grosu, preşedintele Legislativului, Mihail Popșoi și Vlad Batrîncea, vicepreședinții Parlamentului, precum și reprezentanții Fracțiunii parlamentare Partidul Acțiune și Solidaritate – Olesea Stamate, Liliana Nicolaescu-Onofrei, Doina Gherman, Veronica Roșca, Vladimir Bolea, Dan Perciun; reprezentanții Fracțiunii parlamentare a Blocului Comuniștilor și Socialiștilor Vasile Bolea, Corneliu Furculiță, Constantin Starîș și reprezentantul Fracțiunii Partidului Șor Denis Ulanov.

#biroul permanent #hotarari #parlament #sedinte

Cumpărătorii vor putea afla mai ușor de unde provine peștele pe care îl găsesc în magazine. Fiecare lot de produse pescărești și de acvacultură va trebui să aibă informații clare despre origine, specie, cantitate și data capturării sau recoltării. Regulile se vor aplica pe întregul traseu al produsului, de la pescuit până la vânzarea către consumator.

Noile cerințe au fost aprobate de Guvern în ședința din 12 noiembrie și îi vizează pe toți agenții economici care preiau, transportă, depozitează sau procesează astfel de produse. Aceștia vor trebui să păstreze datele despre fiecare lot, astfel încât să poată fi identificată proveniența lui în orice etapă.

Informațiile vor ajunge și la Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), care va putea verifica dacă datele din documentele de captură, transport și vânzare corespund cu cele indicate pe etichete. În acest fel, autoritățile vor putea depista mai ușor produsele a căror origine nu poate fi justificată.

Regulamentul stabilește și cerințe privind păstrarea în condiții corespunzătoare a peștelui și a produselor din acvacultură. Agenții economici vor trebui să mențină lanțul frigorific atât în timpul transportului, cât și pe durata depozitării, pentru a proteja calitatea și siguranța alimentelor.

Noile reguli urmăresc inclusiv să împiedice ajungerea pe piață a produselor provenite din pescuit ilegal, nedeclarat sau nereglementat. Acestea aliniază legislația Republicii Moldova la normele Uniunii Europene.