Organizarea și funcționarea Curții Constituționale va fi reglementată de o lege nouă. Inițiativa legislativă a fost votată în a doua lectură de 55 de deputați.

Proiectul legii cu privire la Curtea Constituțională a fost elaborat de Ministerul Justiției. Documentul comasează reglementările Legii cu privire la Curtea Constituțională, adoptată în 1994, și ale Codului jurisdicției constituționale, adoptat în 1995. La intrarea în vigoare a noii legi, cele două acte normative vor fi abrogate.

Noua lege reglementează unitar modul de organizare și funcționare a Înaltului For Constituțional. Pentru lectura a doua, textul actului normativ a fost modificat, în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneția. La fel, este acordată o autonomie mai largă Curții Constituționale și sunt îmbunătățite unele aspecte, printre care regimul incompatibilităților și restricțiilor în exercitarea funcției de judecător constituțional, mecanismul de responsabilizare a judecătorilor Înaltei Curți etc.

Printre prevederi figurează extinderea cercului de subiecți cu drept de sesizare a Curții cu judecătorii / completurile de judecată din cadrul Curții Supreme de Justiție, al curților de apel și al judecătoriilor. O altă prevedere vizează controlul a priori al constituționalității tratatelor internaționale la care Republica Moldova intenționează să devină parte.

Actul normativ mai consolidează mecanismul de responsabilizare a judecătorilor Curții Constituționale prin stabilirea în legislație a mai multor sancțiuni disciplinare. Este vorba despre avertisment, mustrare și ridicarea mandatului. Cea mai severă sancțiune, ridicarea mandatului de judecător al Curții Constituționale, va fi aplicată printr-o hotărâre a plenului, adoptată cu 2/3 din numărul judecătorilor Înaltei Curți.

Proiectul introduce și noi incompatibilități și restricții în exercitarea funcției. Mai exact, judecătorii Curții Constituționale vor renunța la calitatea de membri ai unor partide politice până la depunerea jurământului. Până în prezent, aceștia erau obligați să își dea angajamentul că își vor suspenda activitatea în partid sau în altă organizație politică pe perioada mandatului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Documentul vizează și revizuirea mecanismului privind completarea vacanței funcției de judecător al Curții Constituționale. Astfel, este prevăzută reglementarea diferită a termenelor pentru sesizarea autorităților competente să numească judecătorii, în funcție de motivele de încetare a mandatului de judecător constituțional (demisie, ridicare a mandatului, deces sau expirare a mandatului).

O altă prevedere constă în instituirea testului de admisibilitate a sesizărilor adresate Curții. Mai exact, sunt stipulate criterii clare de admisibilitate a sesizărilor.

Prevederile documentului vor intra în la data publicării în Monitorul Oficial. In termen de trei luni, Curtea Constituțională va adopta actele normative necesare pentru implementarea acestuia, iar Guvernul va prezenta Parlamentului propuneri pentru aducerea legislației în concordanță cu prevederile legale.

#activitate #Inalta Curte #lege noua #parlament

Republica Moldova intră de astăzi în stare de urgență în domeniile energetic și hidrologic, pentru o perioadă de 60 de zile. Decizia a fost luată în contextul riscurilor de pe piața gazelor și carburanților, al deficitului de apă și al vulnerabilităților sistemului energetic regional.

Autoritățile avertizează că situația de pe piața gazelor este influențată de criza din strâmtoarea Ormuz, avarierea unor rute și infrastructuri de transport și reducerea exporturilor de gaze naturale lichefiate. În același timp, piața carburanților este afectată de diminuarea capacităților de rafinare și producție din Orientul Mijlociu și Rusia, dar și de majorarea prețurilor internaționale.

Un alt risc îl reprezintă situația hidrologică din bazinul Nistrului. În ultimele săptămâni, în lacul de acumulare de la Novodnestrovsk, Ucraina, au ajuns, în medie, aproximativ 22 de metri cubi de apă pe secundă. Pentru menținerea debitului de deversare sunt necesari cel puțin 60 de metri cubi pe secundă. Totodată, nivelul scăzut al Dunării poate afecta producția de energie în regiune.

Starea de urgență le oferă autorităților posibilitatea de a interveni mai rapid în cazul unor probleme privind aprovizionarea cu energie și apă. Astfel, pot fi simplificate procedurile pentru achizițiile destinate infrastructurii critice, instalarea generatoarelor, extinderea capacităților de stocare a energiei și conectarea unor sisteme alternative.

În cazul agravării situației hidrologice, alimentarea cu apă potabilă a populației, spitalelor și instituțiilor sociale poate fi pusă pe primul loc. De asemenea, pot fi introduse temporar restricții pentru utilizările neesențiale ale apei, inclusiv pentru irigarea spațiilor decorative sau spălarea străzilor.

Măsuri speciale pot fi aplicate și pe piața energiei și a carburanților. Comisia pentru Situații Excepționale poate decide reducerea consumului în sectorul public, limitarea temporară a exporturilor de energie în orele de vârf și măsuri pentru protejarea stocurilor de carburanți, inclusiv prin restricționarea temporară a vânzărilor cu amănuntul.