Organizarea și funcționarea Curții Constituționale va fi reglementată de o lege nouă. Inițiativa legislativă a fost votată în a doua lectură de 55 de deputați.

Proiectul legii cu privire la Curtea Constituțională a fost elaborat de Ministerul Justiției. Documentul comasează reglementările Legii cu privire la Curtea Constituțională, adoptată în 1994, și ale Codului jurisdicției constituționale, adoptat în 1995. La intrarea în vigoare a noii legi, cele două acte normative vor fi abrogate.

Noua lege reglementează unitar modul de organizare și funcționare a Înaltului For Constituțional. Pentru lectura a doua, textul actului normativ a fost modificat, în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneția. La fel, este acordată o autonomie mai largă Curții Constituționale și sunt îmbunătățite unele aspecte, printre care regimul incompatibilităților și restricțiilor în exercitarea funcției de judecător constituțional, mecanismul de responsabilizare a judecătorilor Înaltei Curți etc.

Printre prevederi figurează extinderea cercului de subiecți cu drept de sesizare a Curții cu judecătorii / completurile de judecată din cadrul Curții Supreme de Justiție, al curților de apel și al judecătoriilor. O altă prevedere vizează controlul a priori al constituționalității tratatelor internaționale la care Republica Moldova intenționează să devină parte.

Actul normativ mai consolidează mecanismul de responsabilizare a judecătorilor Curții Constituționale prin stabilirea în legislație a mai multor sancțiuni disciplinare. Este vorba despre avertisment, mustrare și ridicarea mandatului. Cea mai severă sancțiune, ridicarea mandatului de judecător al Curții Constituționale, va fi aplicată printr-o hotărâre a plenului, adoptată cu 2/3 din numărul judecătorilor Înaltei Curți.

Proiectul introduce și noi incompatibilități și restricții în exercitarea funcției. Mai exact, judecătorii Curții Constituționale vor renunța la calitatea de membri ai unor partide politice până la depunerea jurământului. Până în prezent, aceștia erau obligați să își dea angajamentul că își vor suspenda activitatea în partid sau în altă organizație politică pe perioada mandatului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Documentul vizează și revizuirea mecanismului privind completarea vacanței funcției de judecător al Curții Constituționale. Astfel, este prevăzută reglementarea diferită a termenelor pentru sesizarea autorităților competente să numească judecătorii, în funcție de motivele de încetare a mandatului de judecător constituțional (demisie, ridicare a mandatului, deces sau expirare a mandatului).

O altă prevedere constă în instituirea testului de admisibilitate a sesizărilor adresate Curții. Mai exact, sunt stipulate criterii clare de admisibilitate a sesizărilor.

Prevederile documentului vor intra în la data publicării în Monitorul Oficial. In termen de trei luni, Curtea Constituțională va adopta actele normative necesare pentru implementarea acestuia, iar Guvernul va prezenta Parlamentului propuneri pentru aducerea legislației în concordanță cu prevederile legale.

#activitate #Inalta Curte #lege noua #parlament

Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, califică drept „absolut îngrozitor” cazul tânărului de 19 ani, maltratat de alți minori la colegiul UTM. Oficialul susține că incidentul depășește cu mult limitele unui conflict obișnuit între tineri și speră ca justiția să pronunțe o sentință clară.

Pe caz a fost deschis un dosar penal, iar persoanele reținute, inclusiv minorii, se află în arest la izolatorul „Gaia”. Ministrul afirmă că a discutat cu polițiști care au recunoscut că, în cariera lor, nu s-au mai confruntat cu un asemenea caz.

„Ceea ce s-a întâmplat nu se încadrează într-un conflict mai mult sau mai puțin obișnuit sau în probleme care apar, în principiu, între tineri. Este ceva absolut inexplicabil și îngrozitor, care trebuie investigat pe deplin de procuratură”, a declarat Dan Perciun, în cadrul emisiunii «Территории свободы» de la RealitateaTV.

Ministrul a recunoscut că în instituție au existat anterior cazuri de bullying, iar colegiul dispune de psihologi și a desfășurat activități de prevenire. Totuși, în opinia sa, gravitatea incidentului nu poate fi explicată doar prin fenomenul hărțuirii între elevi.

După producerea cazului, conducerea colegiului a desfășurat activități suplimentare cu tinerii și profesorii, în condițiile în care comunitatea instituției a fost profund șocată de cele întâmplate.

„Aici, planurile noastre de prevenire a bullyingului nu vor rezolva o asemenea problemă. Este ceva profund, social. Cum au ajuns tinerii la așa ceva, chiar dacă provin din familii bune?”, a punctat ministrul.

Amintim că incidentul a avut loc în seara zilei de 24 septembrie, în apropierea căminelor studențești din Chișinău. Tânărul, student la o instituție de învățământ din capitală, se plimba împreună cu o cunoscută de-a sa, în vârstă de 16 ani, când s-au întâlnit cu un grup de cinci tineri din anturajul fetei.

Potrivit informațiilor preliminare, băiatul se plimba împreună cu o cunoscută de-a sa, în vârstă de 16 ani, iar în apropierea căminelor studențești s-au întâlnit cu un grup de cinci tineri din anturajul fetei. La un moment dat, din motive care urmează a fi stabilite, tinerii ar fi început să-l agreseze fizic, iar ulterior ar fi recurs la acțiuni umilitoare și degradante asupra acestuia.