Activitatea psihologilor va fi reglementată prin lege în Republica Moldova. Deputații au aprobat un proiect de lege care punctează condițiile în care vor munci specialiștii și stipulează că aceștia vor fi monitorizați de un Colegiu Național.

Noile reglementări stabilesc mecanismele de asigurare a normelor de activitate a psihologilor, respectarea standardelor de calitate și a principiilor deontologice. Legea definește mai multe noțiuni specifice meseriei și menționează treptele de specializare: psiholog practicant, psiholog specialist, psiholog principal, precum și condițiile pe care trebuie să le întrunească specialiștii la fiecare etapă de creștere profesională. De asemenea, prevederile stipulează principiile, condițiile organizatorice și formele exercitării profesiei de psiholog.

La fel, este punctată și modalitatea de înființare, organizare și funcționare a Colegiului Național al Psihologilor din Republica Moldova – instituție de drept public, apolitică, autonomă și independentă, cu competență în reglementarea, autorizarea, controlul și supravegherea exercitării profesiei de psiholog.

În Moldova urmează să fie creat Registrul unic al psihologilor. Documentul va asigura evidența specialiștilor care prestează servicii de asistență psihologică și psihoterapeutică în cadrul sistemului public, privat și cu drept de liberă practică. Ei vor fi atestați cu o periodicitate de cel puțin 5 ani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit reglementărilor, psihologul se va baza pe competență și profesionalism, responsabilitate și integritate, independență și imparțialitate, va acționa cu profesionalism în orice situație, va respecta drepturile și interesele beneficiarului, păstrând datele confidențiale ale acestuia. Specialistul va putea refuza prestarea serviciilor, dacă va fi agresat și defăimat, iar în asemenea circumstanțe va putea cere repararea prejudiciilor cauzate de exercitarea meseriei.

Statul va garanta asistență psihologică copiilor cu probleme de incluziune școlară și celor aflați în situație de risc, tinerilor de 14-35 de ani în scopul integrării sociale, beneficiarilor de asistență socială și medicală, victimelor infracțiunilor, inclusiv violenței domestice, precum și persoanelor aflate în situații excepționale.

Actualmente, în Republica Moldova activează circa 1000 de psihologi, încadrați în diverse instituții din sectorul public, în domeniile educație, sănătate, asistență socială, ordine publică, justiție.

#Colegiul Național al Psihologilor #parlament #profesie #psiholog #reglementări

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.