Sute de oameni au urmărit filmul „Omul fără linia vieții” în cadrul avanpremierei naționale, desfășurată în incinta cinematografului „Happy Cinema”, deschis recent la Chișinău. Producția cinematografică, câștigătoare a trei premii în cadrul festivalului internațional „Hollywood Florida Film Festival”, a fost proiectată concomitent în patru săli de cinema. Pelicula relatează povestea de viață a inventatorului român Ionel Sporea și a fost regizată de moldoveanca Adriana Vasilcov.

„Am avut foarte mari emoții, dar reacția oamenilor cumva m-a calmat. Le sunt foarte recunoscătoare tuturor actorilor și membrilor echipei de producție, chiar dacă foarte mulți nu au reușit să ajungă la acest eveniment. Ne pregătim deja intens pentru avanpremiera de la București, dar mai avem o zi și începe o nouă etapă, cea în care filmul ajunge la publicul larg”, a menționat Adriana Vasilcov, regizoarea filmului.

La eveniment a fost prezent și inginerul Ionel Sporea, protagonistul real al filmului, dar și scenaristul lungmetrajului. Inventatorul a venit din Spania pentru a participa la avanpremieră.

„E greu să revezi așa lucruri dure, suferințe din copilărie, dar în același timp mă bucur că lumea trăiește și ea emoțiile din film. Probabil acest film ar putea să fie un exemplu, că totul în viață este posibil și nu trebuie să te dai bătut”, a declarat Ionel Sporea, inventatorul primului lansator automat de mingi de tenis de masă.

Nu au ratat evenimentul nici actrițele din România Eugenia Șerban și Oana Zara. Acestea afirmă că au avut emoții mari, întrucât au văzut pentru prima dată filmul.

„Am plâns de vreo trei ori în timpul filmului și m-am emoționat foarte mult, pentru că au fost și părinții mei în sală. Felicitări întregii echipe, a fost superb”, a spus Oana Zara, actriță.

„M-a emoționat încă o dată povestea, am văzut-o pe un ecran mare și impactul este altul. Rezultatul final mi-a plăcut enorm și abia aștept următorul proiect cu Adriana Vasilcov și echipa ei minunată”, a declarat actrița Eugenia Șerban.

Tot pentru prima dată a vizionat filmul și Bogdan Medvedi, interpretul care a scris piesa „TU”, soundtrack-ul oficial al producției cinematografice. Artistul a jucat în film și rolul unui prieten al eroului principal din „Omul fără linia vieții”.

„Sunt profund impresionat. Adriana a confirmat ceea ce știam deja, că este un adevărat profesionist și un om foarte talentat. A fost o onoare pentru mine să lucrez alături de ea și sper că nu este ultimul proiect”, a menționat Bogdan Medvedi, interpret.

Din distribuția lungmetrajului mai fac parte actorii Maia Morgenstern, Carmen Tănase, Armand Calotă, Rareș Andrici, Petru Oistric, Dana Ciobanu și Alina Rusu.

„Am încercat să nu plâng mult, pentru că am plâns la filmări. Am trăit încă o dată acele stări, acele sentimente, emoții pe care le-am avut pe platou, a fost genial”, a spus Alina Rusu, actriță.

„A fost emoționant, pentru că a fost cumva responsabil acest rol, știind toată drama dintre Ionel Sporea și mama lui. Am încercat să mă detașez de mine actrița și să văd filmul ca un spectator și cred că am putut savura vreo 70 la sută din el, fără să mă gândesc că joc și eu acolo”, a precizat actrița Dana Ciobanu.

„Când am citit scenariul filmului, vă spun sincer că am lăcrimat, era atât de captivantă istoria, că am citit-o dintr-o răsuflare. Nu mi-am pus nicio întrebare, am acceptat imediat să mă filmez în această producție”, a declarat actorul Petru Oistric.

În România, premiera filmului „Omul fără linia vieții” va avea loc pe 30 noiembrie. Tot din această zi, lungmetrajul va fi proiectat în sălile de cinema din Republica Moldova și România.
Producția cinematografică este bazată pe fapte reale și relatează istoria impresionantă a lui Ionel Sporea, românul care a inventat lansatorul automat de mingi de tenis de masă. Inginerul devine o vedetă în lumea sportului, doar că ajunge după gratii fiind învinuit de trădare de patrie, cu sentința dură: 12 ani de pușcărie la Jilava. E eliberat abia după moartea lui Ceaușescu și decide să emigreze în Canada. Astfel, invenția care urma să-l facă bogat și celebru l-a lipsit de identitate și succes. Biletele sunt deja în vânzare și pot fi cumpărate pe site-ul omulfaraliniavietii.com.

#film #Hollywood #premiu

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.