Acuzarea a solicitat șase ani de închisoare pentru deputata Irina Lozovan în procesul de corupție politică în care este bănuită că ar fi primit 30 de mii de dolari de la oligarhul fugar Ilan Șor pentru a-l mitui pe primarul orașului Ocnița. Fosta socialistă spune că acuzațiile ar fi fabricate, scriu jurnaliștii de la Europa Liberă.

Procurorul Gheorghe Caragia a cerut această pedeapsă în timpul ședinței de judecată de pe 7 martie, când, la Judecătoria Buiucani, au avut loc dezbaterile judiciare în procesul în care Lozovan este judecată împreună cu soțul ei, Pavel Gârleanu, consilierul raional din Ocnița. Acesta este unul din două procese de corupție politică avansate, care vizează presupusa „cumpărare” de politicieni de către oligarhul fugar Ilan Șor. Procurorul a cerut pentru Gârleanu 5 ani de închisoare. Cei doi inculpați, care au părăsit Partidul Socialiștilor (PSRM) în 2023 pentru a intra în partidul „Renaștere” afiliat cu Șor, ar fi încercat să-l mituiască în același an pe primarul socialist al Ocniței, Victor Artamaniuc, pentru a proceda și acesta ca ei.

Ce a spus în pledoaria sa procurorul

Vorbind în fața instanței, procurorul Caragia s-a declarat convins că a reușit să demonstreze mai întâi faptul că Lozovan, în calitate de membră a biroului politic al partidului „Renaștere”, a acceptat ca formațiunea să primească bani de la Șor. Condamnat la închisoare pentru rolul său în devalizarea băncilor moldovene în 2014, Șor s-a ascuns mai întâi în Israel, apoi în Rusia, iar autoritățile consideră că ar conduce o grupare criminală, încercând să destabilizeze politica moldoveană.

Procurorul a reamintit că, înainte de a părăsi PSRM, deputata Lozovan a călătorit în Israel, unde s-a întâlnit cu Șor și, posibil, a discutat cu el despre planurile de viitor. Au însoțit-o în această călătorie alți doi deputați ieșiți din PSRM, Alexandr Nesterovschi și Vasilii Bolea. Procurorul consideră că „Renaștere” a fost „reanimat” în 2023, după câțiva ani de inactivitate, tocmai pentru a promova interesele lui Șor, iar faptul că partidul are conturile goale, dar cu toate acestea activează, ar arătă că primește bani ilegal din Rusia. Apoi, procurorul a argumentat că cei 30 de mii de dolari mită pentru primarul orașului Ocnița pentru a pleca de la socialiști și a se alătura „Renașterii” provin tot de la Șor.

Ca dovadă, el a amintit că Pavel Gârleanu, soțul deputatei Lozovan, a insistat să se întâlnească cu primarul pentru a-i da mita nu în Ocnița, unde locuiesc ambii, ci în parcarea unui supermarket din Chișinău. Procurorul a mai spus că, în ziua tranzacției, Gârleanu a trecut și pe la sediul partidului „Renaștere” din capitală. Gârleanu a fost prins în flagrant, pe 2 august 2023, când încerca să-i dea primarului cei 30 de mii de dolari. Și el, și soția sa au recunoscut că au încercat să-i dea primarul banii, insistând numai că erau banii lor, nu ai lui Șor.

Ce a spus apărarea

În pledoaria apărării, avocații Anatolie Pitel și Lilian Rudei au spus că procurorul nu a demonstrat vinovăția clienților lor și au cerut ca aceștia să fie achitați. Ar fi un dosar motivat politic, au spus avocații, afirmând că ar avantaja Partidul Socialiștilor, care luptă cu deputata Lozovan pentru același electorat, dar și Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) aflat la guvernare și față de care Lozovan se află în opoziție.

Avocatul Anatolie Pitel a spus că inculpații au fost împinși să comită infracțiunea și că trei din cei patru martori ai acuzării au declarat în instanță că au acționat la indicațiile angajaților Centrului Național Anticorupție (CNA). Chiar din stenogramele interceptărilor făcute publice de autorități, a spus avocatul, rezultă că, în timp ce primarul Ocniței a fost cel care insista să fie „stimulat” și „interesat” în schimbarea partidului, Gârleanu a răspuns că „nu cumpără primari”.

De asemenea, avocatul Pitel a reamintit declarația primarului Artamaniuc despre faptul că nu s-a dus el la CNA să raporteze vreo tentativă de dare de mită, ci au venit reprezentanții CNA la el în birou, insistând să colaboreze. Abia după aceasta, primarul a înregistrat și conversațiile cu soții Lozovan, a cerut și mărirea sumei. În cuvintele avocatului, dosarul nu conține nicio probă că cei 30 de mii de dolari provin de la Ilan Șor. Dimpotrivă, deputata Lozovan avea propriul interes să întărească organizația teritorială de la Ocnița a partidului „Renaștere” pentru a putea candida cu succes la alegerile locale din toamna lui 2023, calculând că atragerea primarul de partea sa o va ajuta. „Iese că în lumea asta numai Șor are bani, cei pe care i-a furat cu 10 ani în urmă din Banca de Economii”, a spus ironic Pitel, argumentând că Lozovan a folosit propriii bani pentru mituirea primarului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La ședința de judecată din 7 martie, a luat cuvântul și inculpata însăși. Irina Lozovan a respins acuzațiile că ar fi participat la gestionarea finanțelor în „Renaștere”. Finanțele ar fi răspunderea liderei interimare a partidului, Natalia Parasca. Are și Parasca dosar penal, dar cercetările în cazul ei durează deja de doi ani, a spus deputata. Propriul său dosar s-ar mișca mai repede, crede Lozovan, numai pentru că ar fi fost fabricat de serviciile speciale pentru a o „distruge” pe ea și a o forța să se retragă de pe scena politică, mai ales că s-ar bucura de sprijin popular, atât în raioanul Ocnița, cât și în raionul vecin, Briceni.

Întregul eșafodaj al acuzării se sprijină pe „presupuneri”, a insistat deputata. Primarului din Ocnița, i-ar fi oferit bani luați nu de la Șor, ci de la propriii părinți, pentru că, în R. Moldova, așa este obiceiul, „părinții își sprijină copiii”, a mai spus Lozovan.

Materialul integral poate fi citit aici.

#Irina Lozovan #procurori #puscarie #solicitare

Pe 3 noiembrie, aproximativ 210 milioane de alegători înscriși pe listele electorale vor decide câtă putere va avea Donald Trump în restul mandatului său de președinte al Statelor Unite. Trump nu se află pe buletinele de vot, însă controlul asupra Congresului american este în joc. Format din Camera Reprezentanților și Senat, Congresul adoptă legile țării și controlează cheltuielile la nivel federal. Organizate la jumătatea mandatului de patru ani al unui președinte american, alegerile intermediare stabilesc componența Congresului, scrie antena3.ro.

Sunt puse în joc toate cele 435 de mandate din Camera Reprezentanților și 35 dintre cele 100 de mandate din Senat, inclusiv în cadrul unor alegeri speciale organizate în Florida și Ohio pentru ocuparea locurilor lăsate vacante de Marco Rubio, secretarul de stat, și de vicepreședintele JD Vance. Alegătorii din 36 de state își vor alege și guvernatorii.

Fiecare membru al Camerei Reprezentanților reprezintă o circumscripție electorală și are un mandat de doi ani, în timp ce senatorii sunt aleși pentru șase ani.

Alegerile intermediare sunt considerate, de asemenea, un referendum asupra activității președintelui în exercițiu.

Pe lângă membrii Congresului și guvernatori, alegătorii vor desemna și parlamentari la nivelul statelor federale, precum și reprezentanți ai autorităților locale.

Care sunt mizele alegerilor pentru Camera Reprezentanților și Senat?

Republicanii dețin majoritatea în ambele camere ale Congresului. Pierderea controlului asupra oricăreia dintre ele le-ar oferi democraților posibilitatea de a bloca proiecte legislative și de a deschide anchete privind activitatea administrației Trump.

Pentru a prelua controlul, democrații trebuie să câștige încă trei mandate în Camera Reprezentanților și patru în Senat.

O împărțire egală a mandatelor în Senat, de 50 la 50, le-ar permite republicanilor să păstreze controlul, deoarece Vance poate vota pentru departajare.

Cum funcționează alegerile pentru Camera Reprezentanților?

Camera Reprezentanților este camera inferioară a Congresului american.

Cei 435 de membri ai săi reprezintă fiecare câte o circumscripție electorală și au mandate de doi ani, astfel că toate locurile sunt disputate la fiecare doi ani.

Mandatele sunt repartizate între state în funcție de populație, pe baza recensământului american, organizat o dată la zece ani.

California, cel mai populat stat, are 52 de mandate, în timp ce statele cu populații mici, precum Wyoming și Vermont, au câte unul.

Un partid are nevoie de 218 mandate pentru a obține majoritatea.

Republicanii controlează în prezent Camera Reprezentanților, cu 218 mandate, față de cele 214 ale democraților. Alte două locuri sunt vacante, câte unul deținut, anterior, de fiecare partid.

Noua Cameră a Reprezentanților își va începe mandatul pe 3 ianuarie 2027.

Cum funcționează alegerile pentru Senat?

Senatul este camera superioară a Congresului american.

Cei 100 de membri ai săi, câte doi din fiecare stat, indiferent de populația acestuia, sunt aleși la nivelul întregului stat și au mandate de șase ani. Aproximativ o treime dintre mandate sunt disputate la fiecare doi ani.

Anul acesta, au loc alegeri ordinare pentru 33 de mandate, precum și alegeri speciale în Florida și Ohio. Aceste două scrutinuri vor desemna senatorii care vor ocupa, pentru restul de doi ani, locurile deținute, anterior, de Marco Rubio și JD Vance.

Dintre cele 35 de mandate puse în joc, 22 sunt deținute în prezent de republicani și 13 de democrați.

Republicanii au în prezent 53 de senatori, iar democrații 45. Alți doi senatori independenți se alătură democraților, ceea ce oferă blocului democrat 47 de mandate.

Democrații au nevoie de un câștig net de patru mandate pentru a ajunge la 51 și a prelua controlul.

Republicanii pot păstra controlul și cu 50 de mandate, deoarece vicepreședintele Vance poate vota pentru departajare.

Noul Senat își va începe mandatul pe 3 ianuarie 2027.

Cele mai importante curse electorale pentru Senat

Pentru a câștiga majoritatea în Senat, democrații trebuie să păstreze cele 13 mandate pe care le apără și să obțină locuri deținute în prezent de republicani.

În Georgia, senatorul democrat Jon Ossoff îl înfruntă pe republicanul Mike Collins.

În Michigan, democratul Abdul El-Sayed și republicanul Mike Rogers concurează pentru un mandat rămas vacant, în timp ce în New Hampshire, democratul Chris Pappas îl înfruntă pe republicanul John Sununu, tot pentru un loc vacant.

Mandatele deținute de republicani le oferă democraților oportunități și în alte state.

În Maine, senatoarea republicană Susan Collins îl înfruntă pe democratul Troy Jackson, care l-a înlocuit pe Graham Platner, câștigătorul alegerilor preliminare, după retragerea acestuia în iulie.

În Carolina de Nord, democratul Roy Cooper și republicanul Michael Whatley concurează pentru un loc rămas vacant.

Curse strânse se desfășoară și în Ohio, Alaska și Iowa, în timp ce Texas și Kansas atrag tot mai multă atenție, pe măsură ce democrații caută noi posibilități de a obține majoritatea.

Deși democrații au un drum mai dificil către majoritatea din Senat decât către preluarea controlului asupra Camerei Reprezentanților, numărul tot mai mare de curse electorale competitive le-a îmbunătățit perspectivele de a câștiga camera superioară, potrivit analiștilor electorali.

Care sunt principalele teme ale alegerilor?

Costul vieții se află în fruntea preocupărilor alegătorilor, în condițiile în care creșterea prețurilor la benzină, cheltuielile cu locuințele și costurile asigurărilor medicale pun presiune asupra bugetelor gospodăriilor.

Drepturile reproductive rămân o temă importantă, alături de imigrație și de starea democrației americane.

Războiul purtat de SUA și Israel împotriva Iranului, precum și dezvoltarea rapidă a Intenligenței Artificiale și a centrelor de date au generat noi preocupări legate de securitate, locuri de muncă și costurile energiei.

Cine votează la alegerile intermediare?

Aproximativ 210 milioane de americani sunt înscriși pe listele electorale, reprezentând aproape opt din zece locuitori ai SUA cu vârsta de cel puțin 18 ani, potrivit USAFacts, o organizație nepartizană care centralizează date guvernamentale.

California are cei mai mulți alegători înregistrați, 23,2 milioane, urmată de Texas, cu 17,4 milioane, și Florida, cu 13,6 milioane.

Împreună, aceste trei state reprezintă aproximativ 26% din totalul alegătorilor înscriși pe liste.

La polul opus se află Wyoming, cu 278.468 de alegători, Vermont, cu 459.455, și Alaska, cu 603.310.

Ce se întâmplă dacă republicanii pierd Camera Reprezentanților?

O Cameră a Reprezentanților controlată de democrați ar putea bloca proiectele legislative ale republicanilor și ar putea folosi comisiile parlamentare pentru a ancheta administrația Trump.

Democrații ar avea și posibilitatea de a declanșa procedura de punere sub acuzare a președintelui, prerogativă care aparține exclusiv Camerei Reprezentanților.

Controlul asupra acestei camere le-ar oferi, de asemenea, o influență mai mare asupra finanțării guvernului federal.

Orice proiect de lege trebuie aprobat de ambele camere, astfel că un Senat controlat de republicani nu ar putea adopta singur legi.

Ce se întâmplă dacă republicanii pierd Senatul?

Un Senat controlat de democrați ar putea bloca proiecte legislative și ar putea respinge persoanele nominalizate de președinte pentru diverse funcții, inclusiv judecători federali, judecători ai Curții Supreme, membri ai guvernului și ambasadori.

Din acest motiv, controlul asupra Senatului are consecințe care depășesc următorii doi ani.

Judecătorii federali sunt numiți pe viață, astfel că deciziile lor pot influența sistemul judiciar mult timp după încheierea mandatului unui președinte.

Senatul este și camera în care se desfășoară procesul unui președinte pus sub acuzare de Camera Reprezentanților.

Demiterea președintelui necesită o majoritate de două treimi, prag pe care niciunul dintre partide nu pare să îl poată atinge.

Dacă democrații câștigă ambele camere, vor deține întreaga putere?

Nu. Trump ar rămâne președinte și ar putea respinge legile prin veto. Pentru anularea unui veto prezidențial este necesară o majoritate de două treimi în fiecare cameră a Congresului.

Regulamentul Senatului prevede, de asemenea, că sunt necesare 60 de voturi pentru încheierea dezbaterilor asupra majorității proiectelor legislative, deși anumite legi bugetare pot fi adoptate cu majoritate simplă.

Prin urmare, o majoritate restrânsă nu garantează că un partid își poate pune în aplicare programul politic.

O Cameră a Reprezentanților controlată de democrați ar putea iniția o nouă procedură de punere sub acuzare împotriva lui Trump, care a trecut deja de două ori prin această procedură.

Totuși, demiterea unui președinte necesită o majoritate de două treimi în Senat.

Când vom afla rezultatele?

Primele rezultate vor începe să apară după închiderea primelor secții de votare, pe 3 noiembrie, la ora 18:00 pe Coasta de Est a SUA (01:00 miercuri, ora României), însă în unele curse foarte strânse ar putea trece mai multe zile până la stabilirea câștigătorilor. Rezultatele anunțate în noaptea alegerilor sunt preliminare.

Numărarea finală a voturilor poate dura zile sau chiar săptămâni, deoarece autoritățile trebuie să centralizeze voturile prin corespondență, buletinele de vot provizorii și celelalte voturi rămase de numărat înainte de validarea rezultatelor.

Ritmul diferă de la un stat la altul. Anumite curse electorale ar putea necesita organizarea unui nou scrutin.

În Georgia, dacă niciun candidat pentru Senat nu obține majoritatea voturilor, va fi organizat un al doilea tur pe 1 decembrie.

Deoarece republicanii au fost, în mod tradițional, mai puțin deschiși decât democrații să voteze prin corespondență, în unele state rezultatele inițiale ar putea indica un avantaj al candidaților republicani, care să se reducă sau chiar să dispară după numărarea voturilor rămase. Acest fenomen este cunoscut drept „mirajul roșu” și s-a manifestat mai ales în 2020.

„Mirajul roșu” a fost folosit de Trump pentru a minți că alegerile din 2020 au fost furate și că el l-a câștigat de fapt. Donald Trump a pierdut decisiv acele alegeri în fața lui Joe Biden. Trump continuă să mintă până în prezent că a câștigat acele alegeri.

În statele care numără mai întâi voturile prin corespondență, se poate produce fenomenul invers. O întârziere a numărării voturilor sau schimbarea candidatului aflat în frunte nu reprezintă, în sine, dovezi ale unei fraude electorale.

Alegerile vor decide cine elaborează legile, cine supraveghează activitatea administrației și cine controlează cheltuielile federale, stabilind astfel raportul de forțe politice pentru restul mandatului lui Trump.