Ungaria a blocat, pentru a doua oară în mai puțin de o săptămână, deschiderea clusterelor 2 și 3 pentru negocierile de aderare a Moldovei și Ucrainei la Uniunea Europeană. Un oficial european, care a dorit să își păstreze anonimatul, a declarat pentru IPN că partea ungară a refuzat să aprobe rezultatele screeningului pe cele două clustere în cadrul reuniunii Grupului de lucru al Consiliului UE pentru extindere și țărilor aflate în proces de negocieri de aderare (COELA).

Oficialul a precizat că următoarea încercare este programată pentru 1 septembrie, după încheierea vacanței de vară a instituțiilor europene. Clusterul 2 cuprinde capitolele legate de „Piața internă”, iar clusterul 3 se referă la „Competitivitate și creștere incluzivă”, ambele fiind legate de integrarea economică.

În context, Biroul pentru Integrare Europeană a declarat pentru IPN că Moldova este pregătită din punct de vedere tehnic pentru deschiderea tuturor grupurilor de capitole de negociere cu Uniunea Europeană. Până la reluarea discuțiilor în septembrie, Chișinăul continuă să implementeze reformele asumate, să livreze rezultate și să deruleze pregătirile tehnice necesare pentru următoarele etape de negocieri, se mai arată în răspunsul instituției.

În procesul de negociere cu Moldova și Ucraina, Uniunea Europeană a deschis până acum clusterul 1, „Valori fundamentale” și clusterul 6 „Relații externe”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#blocaj #clustere #Republica Moldova #Ungaria

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.