Eventuala aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană (UE) i-ar acorda Kievului dreptul de a primi 186 de miliarde de euro pe o perioadă de şapte ani, conform normelor bugetare actuale, relatează miercuri ziarul Financial Times (FT), citat de Bani.md.

FT a avut acces la un raport intern, care evaluează costurile unei posibile extinderi a blocului comunitar cu nouă ţări, între care şi Ucraina, şi subliniază că aceasta ar implica schimbări semnificative în repartizarea bugetului.

Posibila aderare a ţărilor respective – Ucraina, Republica Moldova, Georgia şi şase state din Balcanii de Vest – ar conduce la situaţia când „multe” ţări membre care primesc în prezent fonduri ar deveni pentru prima dată contribuabili neţi, în cazul în care normele actuale rămân neschimbate, potrivit documentului.

Costul adăugării acestora la bugetul existent sau la cadrul financiar multianual ar fi de aproximativ 256,8 miliarde de euro, estimează analiza, care indică faptul că bugetul total ar creşte cu 21%, ajungând la 1,47 trilioane de euro.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe baza reglementărilor actuale, Ucraina ar fi îndreptăţită să primească 96,5 miliarde de euro în cadrul Politicii Agricole Comune a UE pe o perioadă de şapte ani, ceea ce ar duce la reducerea subvenţiilor agricole pentru membrii actuali cu aproape 20%, notează FT, potrivit documentului.

Ucraina s-ar califica, de asemenea, pentru plăţi de ordinul a 61 de miliarde de euro din fondul de coeziune, destinat îmbunătăţirii infrastructurii în cele mai sărace teritorii, ceea ce i-ar exclude pe beneficiarii actuali, cum ar fi Republica Cehă, Estonia, Lituania, Slovenia, Cipru şi Malta, conform raportului citat.

Până la sfârşitul acestui an, ţările UE trebuie să decidă în unanimitate dacă vor da undă verde începerii negocierilor de aderare cu Ucraina, Republica Moldova şi Georgia.

În cadrul unei reuniuni informale care va avea loc vineri în Granada, liderii UE ar urma să se pună de acord asupra unui plan de pregătire pentru o posibilă viitoare extindere a blocului comunitar.

#ajutor Ucraina #bani #UE

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe al Federației Ruse, Maria Zaharova, a calificat drept „antirusă” decizia Chișinăului de a declara persona non grata un angajat al ambasadei ruse în Republica Moldova, după prăbușirea unei drone în raionul Telenești. Potrivit acesteia, Moscova va răspunde măsurii anunțate de autoritățile moldovenești, transmite newsmaker.md

„Această decizie a autorităților moldovenești face parte din cursul distructiv antirus al Chișinăului, îndreptat spre distrugerea completă a relațiilor ruso-moldovenești, vechi de secole, și ruperea legăturilor dintre popoarele celor două țări. În ultimii ani, au avut loc mai multe expulzări ale diplomaților ruși din Republica Moldova, sub pretexte inventate sau fără niciun motiv. Scopul real al acestor acțiuni este de a îngreuna la maximum activitatea Ambasadei Rusiei la Chișinău”, a declarat Maria Zaharova, într-un comunicat emis pe 24 octombrie.

Reprezentanta Ministerului rus de Externe a menționat că Moscova va da „un răspuns ferm și adecvat” la măsura Chișinăului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Un colaborator al Ambasadei Federației Ruse la Chișinău va fi declarat persona non grata. Anunțul a fost făcut de Ministerul Afacerilor Externe, după ce o dronă încărcată cu explozibil a căzut în satul Chiștelnița, raionul Telenești.

Amintim că drona căzută în raionul Telenești a fost găsită de un localnic care a alertat imediat Poliția. La fața locului se află polițiștii, care au încercuit perimetrul și asigură securitatea localnicilor. Totodată, spre locul incidentului se deplasează specialiștii Secției tehnico-explozive a Poliției, care vor examina obiectul și vor stabili toate circumstanțele.

#Maria Zaharova