Administraţia preşedintelui american Donald Trump a pregătit sancţiuni împotriva întregii Curţi Penale Internaţionale (CPI) şi intenţionează să le anunţe în curând, au declarat două surse familiarizate cu această chestiune, potrivit News.ro. Este o măsură care ar intensifica atacul asupra tribunalului internaţional care judecă crimele de război şi genocidul la nivel mondial.

Potrivit sursei citate, Administrația Trump nu și-a ascuns niciodată dispreţul faţă de Curte şi a depus eforturi pentru a o submina. Oficialii americani doresc ca aceasta să renunţe la mandatele de arestare emise împotriva liderilor israelieni, precum şi la o anchetă anterioară privind trupele americane din Afganistan.

Secretarul de stat american Marco Rubio a anunţat în luna iulie o campanie de izolare a Curţii, îndemnând alte ţări să se retragă din cadrul acesteia. Washingtonul a impus sancţiuni împotriva mai multor judecători şi procurori ai CPI, dar s-a abţinut până acum să impună sancţiuni asupra Curţii în sine, deşi această măsură a fost considerată de mult timp una dintre opţiuni.

Totodată, au fost pregătite sancţiuni împotriva Curţii Penale Internaționale, deşi momentul exact al anunţului este încă incert. The Wall Street Journal a citat oficiali care au afirmat că decizia ar putea fi finalizată chiar în această săptămână, în timpul reuniunii Adunării Generale a Naţiunilor Unite.

Vizarea directă a întregii organizaţii, precum şi a entităţilor care cooperează cu aceasta, ar putea submina grav activitatea Curţii.

Orice sancţiuni la nivel de organizaţie impuse de Trezoreria SUA ar interzice cetăţenilor şi companiilor americane să furnizeze fonduri, bunuri sau servicii instanţei fără o autorizaţie din partea Oficiului pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) al Trezoreriei SUA. Băncile respectă adesea în mod excesiv astfel de sancţiuni americane, deoarece depind de accesul la sistemul financiar american. Printre operaţiunile Curţii care ar putea fi afectate de sancţiunile împotriva întregii organizaţii se numără achiziţionarea de servicii IT şi de asigurări, angajarea de anchetatori şi efectuarea tranzacţiilor financiare cotidiene, cum ar fi plata a zeci de angajaţi americani, au avertizat grefierul şi preşedintele CPI.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Opoziţia lui Trump faţă de Curte datează încă din primul său mandat. Aceasta a reapărut odată cu un plan de sancţionare a oficialilor CPI, o idee elaborată în noiembrie 2024, când Trump a fost reales, iar CPI a emis un mandat de arestare pe numele lui Netanyahu pentru presupuse crime de război şi crime împotriva umanităţii comise în conflictul din Gaza.

CPI a fost înfiinţată în 2002 de comunitatea internaţională pentru a judeca crimele de război, genocidul şi crimele împotriva umanităţii. Aceasta îşi exercită competenţa numai în cazul în care un stat membru nu este în măsură sau nu doreşte să judece singur atrocităţile comise.

Statele Unite nu au fost niciodată membru CPI.

#Curtea Penală Internaţională #Donald Trump #sanctiuni

Direcțiile raionale și municipale de învățământ urmează să fie înlocuite cu Agenții Teritoriale pentru Educație (ATE), care vor prelua administrarea școlilor. Schimbareava începe la 1 ianuarie 2027 în 32 de unități administrativ-teritoriale, iar în municipiile Chișinău și Bălți – un an mai târziu.

Transferul atribuțiilor este pregătit de Ministerul Educației și Cercetării (MEC), care a elaborat un proiect de hotărâre a Guvernului, aflat în avizare. Documentul stabilește cum vor fi constituite și organizate noile agenții și cum vor fi preluate responsabilitățile, personalul, bunurile, documentele și contractele actualelor direcții.

ATE vor administra instituțiile publice de învățământ primar, gimnazial, liceal și special. Autoritățile publice locale de nivelul al doilea nu vor mai avea calitatea de fondator al școlilor transferate, dar vor păstra responsabilitățile pentru educația timpurie și învățământul extrașcolar.

Reorganizarea va viza și angajații direcțiilor de educație. În funcție de atribuțiile lor și de structura noilor agenții, aceștia vor putea fi transferați, redistribuiți sau angajați în noile structuri. Ministerul precizează că vor fi respectate garanțiile prevăzute de legislația muncii și cea privind funcția publică.

Odată cu trecerea la noul sistem, școlile vor primi finanțare direct de la bugetul de stat, în baza costului standard per elev. Bugetele instituțiilor și rapoartele privind cheltuirea banilor vor fi publicate online. Investițiile vor fi stabilite în funcție de starea clădirilor, siguranța elevilor, numărul copiilor și condițiile de studiu.

Noile agenții vor gestiona rețeaua școlară, resursele umane, finanțarea și patrimoniul instituțiilor, transportul elevilor și incluziunea. Acestea vor monitoriza și activitatea școlilor.

Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, afirmă că pregătirea mecanismelor de tranziție are scopul de a asigura continuitatea activității școlilor și de a evita blocajele administrative.

Crearea ATE face parte din reforma „Restart în educație”, prin care ministerul urmărește instituirea unui sistem unitar de administrare a învățământului general.