Raportul Comisiei Europene care atestă restanțe la capitolul ajustarea legislației naționale la cea europeană este unul pe care guvernarea îl anticipează. O spune secretarul Cancelariei de Stat, Adrian Băluțel, potrivit căruia raportul nu a fost făcut public, însă reprezentanții puterii recunosc că înregistrează restanțe la capitolul armonizarea legislației. Potrivit lui, de vină sunt guvernările care s-au perindat din 2014 până la guvernarea PAS și care nu au depus eforturi pentru a accelera procesul de ajustare a legislației la acquis-il comunitar, notează ipn.md.

Secretarul Cancelariei de Stat, Adrian Băluțel, spune că draftul raportului Comisiei Europene, apărut în presă, nu a luat prin surprindere guvernarea de la Chișinău. Adrian Băluțel recunoaște că Republica Moldova are restanțe la capitolul armonizarea legislației, însă pasează responsabilitatea către fostele guvernări.

„Raportul care a apărut în spațiul public îl anticipăm, dar el reflectă starea lucrurilor din perioada aprilie 2022. Este complicat să vorbim factologic despre el până nu vedem versiunea oficială a raportului. Nici măcar colegii de la Ministerul de Externe nu au acest draft al raportului. Noi încă de când am completat chestionarul știam că avem multe teme de recuperat. Acest lucru este cauzat de faptul că procesul de integrare europeană durează de la semnarea Acordului de Asociere, din 2014 s-a acumulat un număr mare de restanțe. Nu este corectă această comparație între Republica Moldova, Ucraina și Georgia, pentru că acest raport nu este unul comparativ între trei state. El arată gradul de progres și aspectele pe care trebuie să le recuperăm”, a spus Adrian Băluțel în cadrul emisiunii „În Profunzime” de la ProTV Chișinău.

Potrivit raportului, Republica Moldova are cel mai scăzut nivel de armonizare a legislației în comparație cu Ucraina și Georgia.

„În luna octombrie, Comisia Europeană pentru prima dată va analiza gradul de pregătire a Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei pentru aderarea la UE. În toamnă. Comisia va evalua gradul de corespundere cu cele 9 condiționalități impuse. De asemenea, Comisia va evalua partea ce ține de armonizarea legislației. Este o parte extrem de importantă pentru că deschide perspectivele negocierilor de aderare”, a spus directorul executiv IPRE, Iulian Groza.

La obținerea statutului de țară candidată la aderare, Comisia Europeană a recomandat Republicii Moldova realizarea a 9 condiționalități. Este vorba despre reforma justiției, remedierea deficiențelor în legislația electorală, combaterea corupției, deoligarhizarea, consolidarea luptei împotriva crimei organizate și recuperarea activelor, îmbunătățirea serviciilor publiceși. Totodată, reforma administrației publice, implicarea societății civile în procesele decizionale, consolidarea capacității administrației publice, protecția drepturilor omului și combaterea violenței de gen.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Reprezentanții guvernării spun că planul de acțiuni privind implementarea celor 9 condiționalități este parțial realizat.

„În privința celor 9 condiții sunt 60 de acțiuni, 35 dintre acestea aveau termenul limită decembrie 2022. 71% din planul de acțiuni cu termenul limită decembrie 2022 a fost realizat. Acesta este un progres. Ceea ce nu s-a reușit reprezintă niște proiecte mari, care necesită consultare publică, necesită un proces de consultare cu partenerii. Aici mă refer la lucrările comisiei de pre-vetting, care durează mai mult decât am anticipat. E vorba de strategia de reformă a administrației publice locale, care va fi supusă consultărilor în perioada următoare”, a mai spus Adrian Băluțel.

Republica Moldova și Ucraina au obținut statut de țări candidate la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022. Georgiei doar i-a fost recunoscută perspectiva de aderare.

#aderare #proces #țară candidat #UE

Ministra Afacerilor Externe a României, Oana Țoiu, spune că reacția Moscovei după achiziția Portului Internațional Giurgiulești reflectă nemulțumirea Rusiei față de creșterea influenței regionale a României. Declarația a fost făcută la Digi24, după ce un oficial al diplomației ruse a criticat Bucureștiul și a susținut că portul ar putea fi folosit pentru transportarea armelor către Ucraina.

Oana Țoiu afirmă că achiziția portului reprezintă, în primul rând, un obiectiv economic pentru România și face parte dintr-o discuție mai veche dintre București și Chișinău.

„România are niște obiective foarte clare legate de creșterea propriei economii, de creșterea aportului pe care îl avem, inclusiv în comerțul internațional”, a declarat ministra.

Țoiu a declarat că negocierile privind Portul Giurgiulești au început cu mult timp înainte ca achiziția să fie finalizată. De asemenea, ministra a subliniat că România este „mândră” că tranzacția a fost încheiată și a evidențiat importanța portului pentru comerțul Republicii Moldova.

„Vorbim de un port care gestionează peste 60% din exporturile Republicii Moldova”, a spus ea.

Oana Țoiu a adăugat că, pe lângă obiectivul economic, achiziția poate contribui la consolidarea influenței României în regiune. În acest context, ea a menționat și rolul Portului Constanța ca hub logistic important pentru transportul de mărfuri și cereale.

Referindu-se la declarațiile venite de la Moscova, Oana Țoiu a afirmat că Rusia încearcă să mute atenția în afara propriilor granițe și a acuzat existența unor tentative de „manipulare a adevărului” și „propagandă”.

Întrebată dacă afirmațiile oficialului rus pot fi interpretate drept o amenințare, șefa diplomației române a răspuns că le vede drept „o nemulțumire pe care Rusia o are față de creșterea influenței regionale a României” și față de apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană.

Țoiu a amintit, în acest context, deschiderea unor capitole de negociere pentru aderarea Republicii Moldova la UE și a spus că România a contribuit la acest proces.

Precizările au venit după un interviu acordat de Iuri Pilipson, directorul celui de-al Doilea Departament din cadrul Ministerului rus de Externe, în care acesta a criticat acțiunile României în Republica Moldova. Pilipson a susținut că România ar putea folosi Portul Giurgiulești pentru transportul de arme către Ucraina:

„România este deja implicată în acordarea unui sprijin militar și logistic direct regimului de la Kiev. Această împrejurare ridică semne de întrebare cu privire la adevăratele scopuri ale utilizării portului Giurgiulești în viitorul apropiat”, a menționat el.