În acest an, Guvernul României, prin intermediul Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova (DRRM), finanțează 99 de proiecte care susțin dezvoltarea culturală și educațională a Republicii Moldova. Printre acestea se numără și „Astra Film” Chișinău, un festival de film documentar care începe joi, 14 noiembrie, la Cinema Loteanu. Festivalul va prezenta o selecție de filme premiate și va include o serie de evenimente educaționale, toate cu intrare gratuită, scrie Radio Chișinău.

Printre momentele importante ale festivalului se numără prezența poetei Ana Blandiana, care va participa vineri, 15 noiembrie, la proiecția documentarului „Între tăcere și păcat”, regizat de Diana Nicolae. După proiecție, ea va avea loc un dialog cu publicul.

Într-un interviu pentru Radio Chișinău, secretarul de stat al Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova (DRRM) din cadrul Guvernului României, Adrian Dupu, a subliniat că Astra Film Chișinău a devenit un eveniment de tradiție care promovează un dialog cultural între cele două maluri ale Prutului.

„Toate proiectele pe care le-am finanțat au avut intrare gratuită. Nu este o surpriză, ci o noutate că reușim să aducem pentru al treilea an consecutiv Astra Film la Chișinău. Astra Film este un proiect consacrat în România, fiind cel mai mare festival de film documentar din Europa de Est și unul dintre cele mai mari din Europa. A ajuns la a 31-a ediție în România și mă bucur că reușim să-l facem un eveniment de tradiție și la Chișinău. Venim cu filme noi, inclusiv românești, și, de asemenea, va fi prezentă și poeta Ana Blandiana, vineri, la proiecția documentarului „Între tăcere și păcat”. Mă bucur că Ana Blandiana, una dintre cele mai mari poete române în viață, va fi la Chișinău. Acesta este un motiv în plus pentru iubitorii de film și literatură să fie prezenți”, a declarat Adrian Dupu.

De asemenea, Adrian Dupu a menționat creșterea considerabilă a finanțărilor acordate de DRRM, menționând impactul major al acestora asupra Republicii Moldova.

„Mă bucur că am reușit, de când am preluat departamentul, să creștem de aproape 20 de ori și să putem implementa mai multe proiecte, să putem ajunge la mai mulți oameni. Și, în primul rând, avem două modalități: finanțăm noi proiecte, implementăm noi proiecte directe și, apoi, există sesiunea de finanțare, în care primim proiecte și sunt analizate. Din anul acesta, din 350 de proiecte care au fost depuse, am reușit să finanțăm 99”, a adăugat Adrian Dupu.

Departamentul a susținut și alte proiecte importante în ultima perioadă, printre care Festivalul Tradițiilor Românești, desfășurat în Grădina Botanică, și o serie de proiectele educaționale. De asemenea, au fost realizate donații de 100 mii de cărți către bibliotecile din Moldova și evenimente culturale de amploare, cum ar fi Transilvania International Film Festival la Chișinău și turneele de teatru.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

CMF 11240002.

#Adrian Dupu #DRRM #Moldova #Romania

Republica Moldova intenționează să dezvolte în următorii doi ani capacități de stocare a energiei în baterii de până la 1,2 GWh, într-o încercare de a reduce vulnerabilitatea sistemului electric și de a integra volumele tot mai mari de energie produsă de centralele fotovoltaice și eoliene, transmite bani.md.

Ținta a fost anunțată de secretarul de stat al Ministerului Energiei, Carolina Novac. În paralel, autoritățile intenționează să tripleze capacitatea de interconectare electrică a Republicii Moldova până în 2029.

Dezvoltarea sistemelor de stocare devine esențială pe măsură ce în sistem intră tot mai multă energie regenerabilă. Bateriile permit acumularea surplusului de electricitate produs în orele cu soare sau vânt și utilizarea acestuia ulterior, atunci când producția scade, iar consumul crește.

Moldova a depășit deja pragul de 1 GW de capacități regenerabile instalate, cea mai mare parte este reprezentată de centrale fotovoltaice. Creșterea rapidă a producției variabile pune însă presiune pe sistemul electroenergetic și majorează necesarul de capacități pentru echilibrare.

Planurile cu privire la baterii vin și pe fondul dependenței ridicate de energia electrică din exterior. Potrivit estimărilor, aproape 60% din necesarul de electricitate al Republicii Moldova din această iarnă ar urma să fie acoperit din importuri.

O altă componentă a strategiei este extinderea conexiunilor cu sistemul energetic european. Autoritățile vor ca până în 2029 capacitatea de interconectare să fie de aproximativ trei ori mai mare decât în prezent, ceea ce ar permite importul și exportul unor volume mai mari de electricitate și ar crește concurența pe piață.

În această strategie intră și noile linii electrice de înaltă tensiune cu România. Linia Vulcănești–Chișinău este unul dintre proiectele-cheie pentru reducerea vulnerabilității energetice, iar alte interconexiuni sunt planificate pentru consolidarea legăturii directe cu sistemul european.