România investește în calitatea educației din Republica Moldova pentru că-și dorește generații educate în spirit proeuropean. O spune secretarul de stat al Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova din Guvernul Românei, Adrian Dupu. În același timp, reprezentanții guvernării de la Chișinău spun că-și doresc intensificarea relațiilor comerciale cu România, menționând că Bucureștiul oferă un sprijin enorm țării prin vinderea de energie electrică, chiar dacă la un preț mai mare față de prețul oferit anterior de centrala de la Cuciurgan.

Președintele Coaliției pentru Unitate și Bunăstare, Igor Munteanu, spune că România a devenit țara pe care cetățenii moldoveni o percep ca fiind un colac de salvare pentru Republica Moldova. Potrivit sondajului realizat recent de CBS Research la comanda IDIS Viitorul și a Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale (ISPRI) din România, 29,7% dintre respondenți consideră că România este țara care ajută cel mai mult Republica Moldova.

„Este îmbucurător faptul că România nu este doar o destinație pentru exporturi, dar este țara care se bucură de recunoaștere pentru faptul că ajută cel mai mult cetățenii Republicii Moldova și este un factor de stabilitate. România a devenit colacul de salvare pentru sistemul de energie. Pe viitor e nevoie de eforturi sporite pentru ca infrastructura critică să urmeze același model de dezvoltare accelerată ca și în România. Să integrăm Republica Moldova în spațiul comun integrat, mă refer la energie, securitate, sistem de asigurări, sistem de educație universitară. România sprijină alături de alte state Republica Moldova prin intermediul platformei de sprijin, dar Republica Moldova nu poate umbla tot timpul doar după sprijin. Ar trebui să dublăm eforturile pentru redresarea economică”, a spus Igor Munteanu în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la JurnalTV.

În același timp, reprezentanții guvernării se arată recunoscători autorităților de la București pentru oportunitatea de a procura energie electrică din România. În prezent, 80% din necesarul de energie electrică este procurat de peste Prut. Ieri, compania Energocom a anunţat că prețul mediu pentru 1 MW/h de energie electrică procurat de pe bursa din România timp de o lună a fost 231 de euro.

„Vrem să avem comerț cât mai intens cu România și faptul că achiziționăm electricitate din România este un pas foarte important. Noi zilnic depunem eforturi ca să avem contracte bilaterale pe termen lung. Acum e o problemă de capacitate și în România, adică și România importă o anumită cantitate de electricitate. Dar de la 1 ianuarie vor fi mai multe oportunități și se discută detalii pentru a avea contracte pe termen lung. În situația de avarie în care ne aflăm este extrem de bine că putem procura și de pe bursă”, a spus deputatul PAS, Radu Marian.

În același timp, reprezentanții Guvernului de la București spun că domeniul educației este prioritar pentru autoritățile române. În acest context, ieri, România a venit cu o donație de echipament digital pentru 20 de instituții de învățământ din Republica Moldova.

„20 de școli din toată Republica Moldova vor primi table inteligente, laptop-uri, imprimante multifuncționale. Încercăm să ajutăm procesul educațional din Republica Moldova să țină pasul timpurilor în care trăim, în care digitalizarea joacă un rol foarte important. Pe perioada pandemiei ne-am convins cât de important este ca lecțiile să se desfășoare chiar dacă elevii nu puteau veni la școală. Ne bucurăm că putem să contribuim. România pune un mare accent pe educație. Credem că doar prin educație putem să schimbăm și mentalitatea și paradigma. Este important ca să avem generații educate în spirit proeuropean”, a spus secretarul de stat al Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova, Adrian Dupu.

Donația Guvernului României pentru școlile din Republica Moldova este parte a programului „Digitalizarea Educației” și are o valoare totală de 3 milioane de lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Adrian Dupu #Republica Moldova #spirit proeuropean

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.