Vineri, 7 aprilie 2023, după aproape 2 ani și jumătate, Adrian Glijin a fost eliberat din detenție, anunță Promo-Lex, printr-un comunicat de presă.

La data 7 octombrie 2020, în jurul orei 13.00, Adrian, alături de alți 3 cetățeni, a fost răpit de persoane necunoscute și mascate, de pe un câmp din apropierea localității Cuzmin, raionul Camenca (stânga Nistrului). După zeci de solicitări și demersuri în adresa administrației de facto, la o distanță de 2 luni de la răpire, rudele au fost informate că Adrian e acuzat de „trădare de patrie” și se află în detenție într-un izolator din Tiraspol. Între timp, familia lui Adrian a fost supusă mai multor abuzuri. Reprezentanții structurilor locale de securitate au organizate percheziții la domiciliile mamei și ale soției, au confiscat bunuri personale ale acestora și au vandalizat mijlocul de transport al familiei Glijin.

Într-un briefing de presă din 7 decembrie 2020, Pavel Voicu, Ministru de Interne în perioada 14.11.2019 – 06.08.2021, a confirmat că răpirile organizate de structurile de forță din regiunea transnistreană s-au produs ca o răzbunare pentru condamnarea unui fost milițian din stânga Nistrului, implicat în răpirea și torturarea unui cuplu din raionul Florești, în aprilie 2015.

Pe parcursul unui an, rudelor le-a fost refuzat dreptul la întrevedere, dar și informații despre starea medicală a lui Adrian. Abia la 16.12.2021, după mai multe eforturi ale familiei și ale Asociației Promo-LEX, care a inițiat campania „Arătați-l viu”, mama sa, Vera Glijin, a putut să aibă o întrevedere de aproximativ 60 minute în Izolatorul de detenție preventivă nr. 3 din orașul Tiraspol. Întrevederea nu a fost una confidențială și nu a fost posibilă obținerea informațiilor complete și veridice despre starea de sănătate și învinuirile concrete care i-au fost înaintate.

Ca urmare a expedierii de către avocații Asociației Promo-LEX a unei plângeri în adresa Curții Europene a Drepturilor Omului, în ianuarie 2022, Înalta Curte a decis examinarea prioritară a cauzei și aplicarea în premieră a măsurilor provizorii în unul dintre „cauzele transnistrene”.

Pe data de 6 mai 2022, Adrian a fost „condamnat” de așa-numita „judecătorie supremă” din regiunea transnistreană la 13 ani și 6 luni de detenție pentru pretinsa „trădare de patrie”, pedeapsa fiind ulterior redusă la 13 ani.

Ca urmare a abuzurilor repetate comise de către reprezentanții regimului de la Tiraspol, situația lui Adrian Glijin este una reprezentativă pentru așa-numitul sistem judiciar local din regiunea transnistrean: răpire, acuzații penale inventate și motivate politic, detenție ilegală în condiții inumane, restricționarea absolută a accesului la materialele cauzei, inclusiv la „sentința de condamnare”, imposibilitatea examinării medicale de către un medic independent și refuzuri repetate la referitor la întrevederea confidențială cu rudele. Mai mult, perioada de detenție de 19 luni în care s-a aflat Adrian în „arest preventiv” (07.10.2020-06.05.2022), a fost contrară inclusiv legislației locale, care stabilește o perioada maximă a „arestului preventiv” de 18 luni.

Pe parcursul detenției sale, Asociația Promo-LEX a acordat asistență juridică familiei și a insistat în permanență pe asigurarea garanțiilor procesuale fundamentale, a accesului la un medic independent, dar și eliberarea din detenția ilegală.

#Adrian Glijin #Promo-Lex

Prim-ministrul Vasile Tofan spune că înțelege nemulțumirea oamenilor față de majorarea salariilor deputaților, mai ales în contextul în care populației i se cere să facă economii, iar pensiile nu pot fi majorate din lipsă de bani. Totuși, șeful Guvernului consideră că statul trebuie să ofere salarii decente pentru a atrage oameni competenți în Parlament și pentru a reduce riscul de corupție. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Cutia neagră” de la TV8.

Întrebat dacă a susținut personal majorarea, premierul a răspuns că este „un jucător de echipă” și că înțelege argumentul potrivit căruia salariile mici pot favoriza corupția.

Tofan a explicat că unii oameni renunță la locuri de muncă mai bine plătite în sectorul privat pentru a activa în instituțiile statului, însă veniturile din sectorul public nu le permit întotdeauna să-și întrețină familiile.

În același timp, premierul a criticat situațiile în care persoane care au lucrat toată viața în sectorul public, cu salarii oficiale mici, dețin case și mașini, își trimit copiii la școli străine și merg în vacanțe. Acesta s-a întrebat din ce surse provin banii pentru un asemenea stil de viață, dacă nu din salarii.

„Dacă vrem să vină oameni capabili, oameni care pot contribui, trebuie să-i plătim cu salarii cât de cât decente. Până la urmă, sunt oameni care iau decizii care ne pot costa miliarde de lei și vreau să ia decizii bune și să vină oameni capabili în Parlament”, a afirmat premierul.

Totodată, premierul a declarat că nu consideră normal ca salariul președintei țării să fie de două ori mai mic decât cel al unui sudor.