Curs valutar
  • EUR
    20.0905
    -0.0244%
  • USD
    17.9476
    -0.4953%
  • RUB
    0.2228
    -0.4937%
  • RON
    3.7628
    0.0691%
  • UAH
    0.3958
    -0.0505%

Toate știrile

02 noiembrie 2026

Adunarea Parlamentară a OSCE. Nicolae Ciucă: Este importantă consolidarea sprijinului internațional pentru R. Moldova

30 Iun. 2024, 14:14
 // Categoria: Societate // Autor:  Elena Putregai
30 Iun. 2024, 14:14 // Societate //  Elena Putregai

Este importantă consolidarea sprijinului internațional pentru Republica Moldova. Declarația a fost făcută de președintele Senatului României, Nicolae Ciucă, la cea de-a 31-a Sesiune Anuală a Adunării Parlamentare a OSCE, găzduită de Parlamentul României.

„Vreau să subliniez încă o dată importanța întăririi sprijinului internațional pentru Republica Moldova. A doua premisă ține de relevanța formatelor multilaterale și a dialogului pentru rezolvarea conflictelor și adaptarea la contextul actual. Parlamentele sunt organismele reprezentative ale democrațiilor. Acțiunea noastră la nivel parlamentar trebuie să se ridice la imperativul momentului. A treia premisă este aceea că ne aflăm la intersecția unei multitudini de crize și amenințări care se potențează reciproc, pe toate cele trei dimensiuni ale acțiunii OSCE: politico-militară, economică și de mediu, respectiv umană”, a declarat Nicolae Ciucă.




Potrivit acestuia, „războiul se poartă nu doar pe câmpul de luptă, ci și pe terenul dezinformării, manipulării și propagandei, care alimentează discursul de ură, extremismul și radicalismul”.

Nicolae Ciucă a mai scris pe pagina de Facebook că autoritățile române au decis să nu permită participarea delegațiilor din Federația Rusă și Belarus la această sesiune.

Sesiunea Anuală a Adunării Parlamentare a OSCE se desfășoară, în perioada 29 iunie-3 iulie, la București. Tema reuniunii este „Perspectiva parlamentară privind rolul OSCE în actuala arhitectură de securitate”. Membrii Adunării vor vota o nouă conducere a organizației (președintele și trei vicepreședinți) și noi conduceri la nivelul comisiilor generale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

02 Nov. 2026, 19:09
 // Categoria: Slider // Autor:  Victoria Laur
02 Nov. 2026, 19:09 // Slider //  Victoria Laur

Institutul Patrimoniului Cultural ar urma să fie reorganizat și absorbit de către Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”. Prevederea se conține în nota informativă a unui proiect de lege în acest sens a fost înregistrat în Parlament de deputatul Virgiliu Pâslariuc.

Inițiativa prevede modificarea Legii privind protejarea patrimoniului cultural imaterial și a Legii privind Fondul național al culturii. Astfel, referințele la Institutul Patrimoniului Cultural ar urma să fie înlocuite cu cele la Centrul Național de Cultură Tradițională, iar atribuțiile privind identificarea, documentarea, cercetarea și expertizarea științifică a patrimoniului cultural imaterial și etnografic vor fi reglementate în mod corespunzător.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform autorului, reorganizarea este motivată de faptul că activitatea Institutului Patrimoniului Cultural ține în principal de domeniul cercetării, aflat în responsabilitatea Ministerului Educației și Cercetării. Deși Ministerul Culturii exercită calitatea de fondator al institutului, finanțarea acestuia este asigurată prin intermediul Ministerului Educației și Cercetării. Astfel, absorbția de către Universitatea Pedagogică „Ion Creangă” ar urma să integreze activitatea de cercetare într-un cadru instituțional corespunzător profilului său, se arată în nota informativă a proiectului.

Inițiativa urmărește consolidarea sistemului național de cercetare și inovare în domeniul patrimoniului cultural, precum și utilizarea mai eficientă a resurselor instituționale, financiare și administrative, transmite IPN.

Pentru anul 2026, bugetul aprobat inițial pentru Institutul Patrimoniului Cultural a fost de 11,68 milioane de lei, fiind majorat ulterior la 11,89 milioane de lei. Până la elaborarea notei de fundamentare, instituția cheltuise 7,61 milioane de lei, ceea ce reprezintă aproximativ 64% din resursele financiare precizate.