Un bărbat a fost trimis pe banca acuzaților, fiind învinuit de trafic de influență. Cetățeanul ar fi avut „afaceri” cu un judecător.

Conform procurorilor anticorupție, în mai 2023, învinuitul ar fi încercat să influențeze judecătorii Curții de Apel Chișinău, pentru a obține o decizie favorabilă în cazul unei persoane condamnate. El ar promis bani și bunuri unui magistrat, care a susținut față de acesta că are influență asupra celorlalți colegi de-ai săi.

„În aceeași perioadă, bărbatul a pretins suma de 1400 de euro (echivalentul a 26.819,94 de lei) și 3800 de lei de la același judecător, pentru a influența funcționari publici din cadrul ASP, să acorde permis de conducere unei rude apropiate a judecătorului”, transmit procurorii anticorupție.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Învinuitul nu și-a recunoscut fapta. Anterior, el a fost condamnat la trei ani de pușcărie pentru acțiuni similare, actualmente fiind deținut la Penitenciarul nr. 13 din Capitală.

Dacă vina îi va fi demonstrată și de această dată, individul riscă amendă de până la 300.000 de lei sau până la șase ani de pușcărie.

Dacă va fi găsit culpabil de comiterea infracțiunii de trafic de influență, acesta riscă o pedeapsă sub formă de amendă de până la 300 000 lei sau cu închisoare de până la 6 ani. Totodată, conform procurorilor anticorupție, și în privința judecătorului vizat există o cauză penală.

#condamnat #coruptie #curtea de apel #judecator #procurori anticorupție

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.