Decizia autorităților de la Chișinău de a prelungi starea de urgență în sănătate publică până în data de 30 noiembrie, le-a lăsat un gust amar celor de la Asociația Națională a Restaurantelor și Localurilor de Agrement din Republica Moldova.

Într-un comunicat de presă, MĂR își exprimă îngrijorarea față de decizia CNESP și de faptul că nu sunt prevăzute măsuri de susținere a unităților de alimentație publică.

„Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică a prelungit starea de urgență în sănătate publică până pe data de 30 noiembrie 2021. De asemenea, a adoptat și noi măsuri restrictive privind activitatea HoReCa, printre care se Recomandă atingerea nivelului de vaccinare de 95%, până la 1 decembrie 2021, pentru angajații din domeniul HoReCa. MĂR își exprimă îngrijorarea față de lipsa măsurilor de suport pentru unitățile de alimentație publică, care în urma noilor restricții își vor sista activitatea, or alții vor înregistra pierderi majore. Îndemnăm în continuare autoritățile să compenseze măsurile restrictive cu măsuri de suport pentru afaceri. Afacerile tot mor”, se arată în mesaj.

Amintim că, în data de 26 octombrie, Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică a decis prelungirea stării de urgență pentru încă 30 de zile. Prevederea se aplică pe întreg teritoriul țării până la data de 30 noiembrie 2021 inclusiv.

Conform Hotărârii nr. 64 din 26 octombrie 2021, care a fost publicată abia joi, 28 octombrie, membrii Comisiei Naționale Extraordinară de Sănătate Publică au decis să interzică organizarea nunților, botezurilor, dar și desfășurarea altor evenimente la care ar urma să participe mai mulți oameni. Toate acestea din cauza numărului mare de persoane infectate cu noul coronavirus.

#CNESP #MAR #stare de urgenta

Stocurile de securitate ale Republicii Moldova nu pot fi folosite pentru a reduce temporar prețul gazelor, deoarece acestea reprezintă rezerva strategică a țării pentru situații de criză. Precizarea a fost făcută de ministrul Energiei, Dorin Junghietu, după ce președintele interimar al Moldovagaz, Vadim Ceban, a propus utilizarea acestor volume pentru a diminua impactul scumpirii gazelor asupra consumatorilor.

Dorin Junghietu a explicat că stocurile de securitate sunt destinate situațiilor în care aprovizionarea cu gaze este grav perturbată sau când temperaturile extrem de scăzute duc la un consum foarte mare. Acestea nu trebuie confundate cu stocurile comerciale constituite de furnizori, care au tocmai rolul de a ajuta la gestionarea unor creșteri bruște ale prețurilor.

„Este important să explicăm clar de ce stocurile de gaze nu pot fi folosite ca niște volume comerciale obișnuite, căci stocurile de securitate nu sunt pentru a avea gaze un pic mai ieftine, ci ca să avem gaze în general, în cazuri excepționale”, a explicat Dorin Junghietu.

Potrivit ministrului, o simplă creștere a prețului gazelor, chiar dacă afectează consumatorii și economia, nu înseamnă automat că există o situație excepțională în sectorul gazelor. Legislația stabilește criterii clare pentru declararea unei astfel de situații, printre care reducerea importurilor cu peste 20% față de necesar sau temperaturi extrem de scăzute timp de șapte zile consecutive, care provoacă un consum excesiv.

Chiar și în cazul unei situații excepționale, stocurile de securitate nu sunt eliberate automat. Mai întâi trebuie utilizate soluțiile disponibile pe piață, iar decizia privind folosirea rezervei strategice aparține autorității competente pentru gestionarea situațiilor de criză. Ministerul Energiei monitorizează și evaluează permanent situația, însă nu poate decide de unul singur nici declararea unei situații excepționale, nici eliberarea stocurilor.

În prezent, rezerva de securitate pentru sezonul rece 2026–2027 este stabilită la 56,3 milioane de metri cubi, echivalentul a aproximativ zece zile de consum în perioada de iarnă. Republica Moldova nu dispune de propriile capacități de stocare, iar rezerva strategică este păstrată în depozite din România, Ucraina și alte state europene.

Junghietu susține că faptul că gazele din rezervă au fost cumpărate anterior la un preț mai mic nu schimbă destinația acestora. Folosirea lor pentru a reduce temporar costurile ar însemna că rezerva ar trebui refăcută ulterior, iar într-o eventuală criză gazele ar putea fi mai scumpe, mai greu de procurat sau de transportat.

„Faptul că aceste gaze au fost cumpărate anterior la un preț mai mic nu le schimbă destinația. Folosirea lor acum ar putea reduce temporar costul unor achiziții, dar nu ar elimina costurile. Rezerva ar trebui refăcută ulterior, posibil la prețuri mai mari”, a menționat ministrul.

Amintim că, de la 1 septembrie, consumatorii casnici din Republica Moldova achită 20,30 lei pentru un metru cub de gaze naturale, cu TVA inclus. Tariful a crescut cu aproximativ 41%.