Afinele câștigă tot mai mult teren în Moldova, deși prețul unui kilogram ajunge la 180 de lei

Afinele câștigă tot mai mult teren în Republica Moldova și chiar depășesc consumul de căpșuni, susține președinta Asociației „Pomușoarele Moldovei”, Aneta Ganenco. Totuși, cererea de pe piața internă este mult mai mare decât ceea ce pot oferi, la etapa actuală, producătorii autohtoni, scrie moldova1.

Familia Toma din raionul Ungheni are o afacere în care sunt implicați toți membrii acesteia: cultivă pomușoare bio – afine, aronie și cătină. Acum este în toi sezonul de afine, care sunt foarte solicitate de consumatori, spune Lia Letisia Cucu-Toma.

„Avem afinul american, care este de trei soiuri. Avem de calibru mare Chandler, de calibru micuț Blue Crop și de calibru mediu Duke. Cu părere de bine pentru noi, nu au fost stresate de condițiile meteo, dar sunt stresate de păsări, care sunt și ele flămânde. Dar am zis că trebuie să mănânce și ele, dar să ne lase și nouă. Da, rămân și pentru vânzare. Zilele încep dis-de-dimineață, de la ora ora 05:00. Se termină foarte târziu, la ora 22:00. Se începe cu cules, cu irigare, după care cu speriatul păsărilor. Avem de lucru toată ziua”, ne-a spus Lia Letisia Cucu-Toma.

Chiar dacă numărul agricultorilor care cultivă afine este în creștere, cererea pe piața internă este mult mai mare, ceea ce duce la apariția pomușoarelor de import, susține președinta Asociației, Aneta Ganenco.

„În cazul în care piața este destul de „goală” și pomușoarele moldovenești nu ajung, vin comercianții și aduc de peste hotare. Noi avem hotarul și cu România, și cu Ucraina, țările în care afinul este cultivat. Deci au cu mult mai mult teren convenabil pentru afin, ei produc masiv și dumneavoastră, în piață, puteți să gustați și afin moldovenesc, românesc sau ucrainian. Totodată, vreau să vă menționez că afinul, ca fruct, ca pomușoară, a avansat foarte mult în ultimii ani. Este solicitat foarte mult. În unele statistici, el ajunge la nivelul consumului căpșunelor. În altele, depășește căpșunul. În orice caz, noi vedem că solicitarea consumatorului pentru aceste fructe este mai mare decât oferta”, a declarat Ganenco.

În prezent, un kilogram de afine este vândut cu până la 180 de lei. Prețul destul de mare este explicat prin faptul că arbustul are nevoie de condiții speciale de creștere, a mai spus Aneta Ganenco.

„Afinul este un arbust specific, care necesită niște soluri specifice, cu un pH acid. R. Moldova are foarte puține terenuri de acest gen. În R. Moldova, în mare parte, terenurile sunt cu pH basic. Dar această plantă necesită pH 5. Afinul are prețuri semnificative, între 100 și 180 de lei, astăzi, pe piață. Prețul este foarte atractiv și el determină fermierii să se avânte în această afacere agricolă”, a remarcat Aneta Ganenco.

Potrivit Asociației „Pomușoarele Moldovei”, cea mai mare parte din producția internă de afine este destinată consumului local, însă această cantitate nu acoperă cererea.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În Republica Moldova există aproximativ 100 de hectare de plantații de afine.

#Afine #consum #Moldova

Italia pregătește revenirea la energia nucleară, la aproape patru decenii după ce a renunțat la aceasta în urma dezastrului de la Cernobîl. Senatul de la Roma a aprobat miercuri definitiv legislația care creează cadrul pentru reintroducerea energiei nucleare în mixul energetic al țării, scrie mediafax.ro.

Legea a fost adoptată cu 81 de voturi pentru, 51 împotrivă și șapte abțineri, după ce fusese aprobată anterior și de Camera Deputaților. Potrivit AP, măsura reprezintă unul dintre principalii pași ai guvernului condus de Giorgia Meloni pentru consolidarea securității energetice și atingerea obiectivelor climatice.

Noua legislație nu autorizează însă construirea imediată a unor centrale nucleare. Ea stabilește cadrul juridic necesar pentru dezvoltarea tehnologiilor nucleare de nouă generație și permite guvernului să pregătească, în următoarele 12 luni, decrete privind autorizarea reactoarelor, standardele de siguranță, gestionarea deșeurilor radioactive și criteriile pentru alegerea viitoarelor amplasamente.

Guvernul italian își îndreaptă atenția în special către reactoarele modulare mici, cunoscute sub acronimul SMR, și către alte tehnologii nucleare avansate. Susținătorii acestora spun că ar putea fi mai sigure, mai flexibile și mai rapide de construit decât reactoarele nucleare tradiționale.

Italia a renunțat la nuclear după Cernobîl

Italia s-a numărat printre primele țări europene care au dezvoltat energie nucleară și a operat patru reactoare. Situația s-a schimbat însă după accidentul de la Cernobîl, din 1986.

În 1987, italienii s-au pronunțat prin referendum asupra programului nuclear, iar rezultatul a dus, în practică, la abandonarea acestuia. Un nou referendum organizat în 2011, după accidentul nuclear de la Fukushima, a blocat din nou revenirea țării la această sursă de energie.

Ministrul italian al Mediului și Securității Energetice, Gilberto Pichetto Fratin, a descris votul de miercuri drept un moment istoric.

Potrivit oficialului, „energia nucleară nu înseamnă o întoarcere în trecut. Atunci când este integrată cu sursele regenerabile, este o tehnologie câștigătoare, care poate oferi rezultate extraordinare pentru securitatea noastră energetică”.

Mizează pe nuclear pentru a reduce dependența energetică

Executivul de la Roma susține că revenirea la energia nucleară este justificată de creșterea estimată a consumului de electricitate, de obiectivele climatice și de necesitatea reducerii dependenței energetice a țării. Problemele de securitate energetică au devenit mai importante pentru statele europene după invazia Rusiei în Ucraina.

Italia este puternic dependentă de energia importată și, deși nu mai produce electricitate în centrale nucleare proprii, consumă energie provenită din centrale nucleare aflate în alte țări europene.

Autoritățile estimează că necesarul de electricitate va crește în următorii ani, odată cu electrificarea transporturilor, locuințelor și activităților economice, dar și cu dezvoltarea centrelor de date și a altor tehnologii cu un consum ridicat de energie.

Atitudinea italienilor față de energia nucleară pare, de asemenea, să se fi schimbat. Un sondaj realizat în iunie 2026 de compania italiană de cercetare Only Numbers arată că aproximativ 55% dintre italieni susțin centralele nucleare de nouă generație, sprijinul fiind mai ridicat în rândul generațiilor tinere.

Noile reactoare sunt încă la ani distanță

Revenirea efectivă la producția de energie nucleară nu este însă iminentă. Italia nu are încă un depozit național permanent pentru deșeurile radioactive provenite din vechiul program nuclear, acestea fiind păstrate în instalații temporare din mai multe zone ale țării.

Există și semne de întrebare privind costurile noilor tehnologii. Estimările din industrie preluate de sursa citată indică un cost cuprins între 3 și 6 miliarde de euro, fără infrastructura suplimentară și investițiile necesare în rețeaua electrică, pentru un singur reactor modular de 300 MW.

Experții centrului de analiză pentru climă și energie ECCO consideră că stabilirea unui cadru de reglementare este un lucru pozitiv, dar au avertizat asupra interesului redus al investitorilor privați pentru tehnologii care nu sunt încă suficient de competitive sau dezvoltate comercial.

Organizațiile de mediu și partidele din opoziție și-au exprimat deja dezacordul față de planurile guvernului.

Alte dispute sunt așteptate atunci când autoritățile vor începe să stabilească amplasamente concrete pentru eventualele reactoare și pentru depozitarea deșeurilor radioactive.