Kievul învinovățește karma și divinitățile de incidentele care s-au produs miercuri dimineața la Voronej, Belgorod și Kursk. Consilierul prezidențial Mihail Podolyak afirmă că regiunile ruse menționate „află ce este demilitarizarea”.

Oficialul nu a spus clar dacă Ucraina are vreo implicare, însă a menționat că motivele celor întâmplate pot fi diferite. Conform lui, acestea sunt urmare a acțiunilor armatei ruse în țar vecină.

„Regiunile Belgorod, Voronej, Kursk încep acum să exploreze ce este conceptul de demilitarizare. Dezarmare. În aceste regiuni rusești, depozitele mari de combustibil ard periodic, iar depozitele de muniții explodează din diferite motive.

Cum se explică? Foarte simplu. Dacă voi (rușii) decideți să atacați masiv o altă țară, să-i ucideți masiv pe toți cei de acolo, să zdrobiți masiv civilii cu tancuri și să folosiți depozitele din regiunile voastre pentru a vă asigura crimele, atunci mai devreme sau mai târziu va trebui să plătiți. Prin urmare, dezarmarea depozitelor ucigașilor din Belgorod și Voronezh este un proces absolut natural. Karma este o chestie dură.

Și din nou, repet: Motivele evenimentelor de distrugere a infrastructurii militare în zone de frontieră pot fi diferite. Chiar și intervenții divine în treburile păcătoșilor care au ucis masiv oameni în Mariupol în Săptămâna Mare”, declară Podolyak.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Precizăm că miercuri dimineața, la Voronej și Kursk a acționat sistemul aerian de protecție, fiind interceptat și lovite două aparate de zbor fără pilor. În același timp, la Belgorod are loc deja al treilea incendiu în ultima lună, fiind afectate cel puțin două depozite de muniții și unul – de combustibil.

NOTĂ: În contextul condițiilor de război, este imposibil de verificat veridicitatea declarațiilor părților implicate în conflict!

#atacuri armate #Belgorod #hotar ruso-ucrainean #Kursk #Mihail Podolyak #războiul din Ucraina #Voronej

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.