Astăzi, în cadrul Moldova Export Forum, Agenția de Investiții a lansat Baza de date a companiilor exportatoare. O platformă digitală destinată partenerilor internaționali, retailerilor și importatorilor interesați să analizeze, să inițieze sau să extindă relațiile comerciale cu producătorii din Republica Moldova.

Baza de date oferă o imagine structurată a potențialului de export al țării, incluzând, la moment, profilurile a peste 400 de companii autohtone din sectoare strategice, cu o experiență de export de minimum 3 ani. Acest instrument are scopul de a facilita interacțiunea directă între buyerii internaționali și companiile locale, reducând barierele informaționale și eficientizând comunicarea B2B, fără intermediari. Platforma conține informații esențiale – precum portofoliul de produse, piețele vizate și datele de contact – iar retailerii și importatorii pot analiza rapid stabilitatea furnizorilor filtrând datele după sector, cifră de afaceri și certificări internaționale (GlobalG.A.P., FSSC 22000, ISO, Kosher sau ecologice). Astfel, utilizarea catalogului garantează accesul la parteneri verificați, care au demonstrat un parcurs solid pe piețele externe, oferă costuri competitive și sunt aliniați la standardele de calitate europene.

Un alt aspect important al acestei inițiative este dedicat susținerii și promovării mediului de afaceri local. Pentru o companie din Republica Moldova, prezența în această bază de date reprezintă un avantaj strategic. Includerea în catalogul oficial gestionat de stat îi oferă companiei un plus de credibilitate internațională și îi asigură vizibilitate constantă în cadrul misiunilor economice și expozițiilor globale. Companiile autohtone care își propun să scaleze afacerea se pot înregistra printr-un proces simplificat: pașii necesari implică doar accesarea secțiunii „Solicită includerea companiei” (Request to include the company) direct pe site-ul Agenției de Investiții și completarea unui formular cu datele relevante despre capacitatea de producție, certificările obținute și piețele-țintă.

„Prin lansarea acestei baze de date cu peste 400 de companii exportatoare, ne dorim să punem la dispoziție un instrument clar, digital și actualizat, care să îi ajute să acceseze rapid produsele și serviciile oferite de Republica Moldova. Baza de date prezintă, într-un format accesibil, care este capacitatea producătorilor noștri și facilitează un dialog comercial direct. Republica Moldova se află într-un proces de transformare susținut de digitalizare și apropierea de piața europeană, iar companiile prezente în această listă demonstrează angajamentul nostru pentru calitate și competitivitate”, a declarat Irina Tolstousov, director adjunct al Agenției de Investiții.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pentru o expunere maximă pe piețele externe, baza de date a companiilor exportatoare poate fi explorată accesând linkul, disponibilă atât în limba engleză, cât și română: https://invest.gov.md/export/companii-exportatoare-din-moldova/

#Agenția de Investiții #baza de date #lansare

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.