Adunarea Populară a Găgăuziei intenționează să reînființeze Comisia Electorală Centrală permanentă, pe care a dizolvat-o în decembrie 2023, la inițiativa speakerului Dmitrii Constantinov, transmite corespondentul IPN în regiune.

„Activitatea CEC din Găgăuzia și-a demonstrat permanent ineficiența, întrucât funcționalitatea CEC în perioada dintre campaniile electorale este practic redusă la zero, ceea ce nu justifică irosirea resurselor bugetare”, – astfel a fost explicată, acum doi ani, necesitatea de a desființa Comisia Electorală de la Comrat.

Deputații au fost preveniți că ar fi extrem de dificil să găsească personal nou pentru CEC. În plus, nimeni nu a explicat clar cum a fost stabilită „ineficiența” activității comisiei. Președinta CEC, Yana Kovalenko, și fostul membru al CEC, Svetlana Mironova, au vorbit, de asemenea, despre acest lucru. Dar majoritatea deputaților au decis să aprobe inițiativa speakerului Constantinov.

În iunie 2024 Curtea de Apel de la Comrat a calificat ilegală desființarea Comisiei Electorale din Găgăuzia. Însă deputații au ignorat decizia instanței și, în următorul an, au pregătit amendamente pentru a introduce în lege o prevedere privind Comisia Electorală Centrală permanentă a Găgăuziei.

Luând în considerare hotărârea instanței, deputații ar fi putut să anuleze decizia lor precedentă, în loc să adopte noi amendamente. Mai mult chiar, în buget nu există resurse financiare pentru acest lucru.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Deputatul Alexandru Tarnavski a făcut apel la „responsabilitate politică” și, fără a aștepta verdictul organului judiciar, a îndemnat să abroge legea, după care Comisia Electorală a fost lichidată. Tarnavski a subliniat că inițiativa a fost depusă cu trei luni înainte de încheierea mandatului actualei componențe a Adunării Populare de la Comrat. Amendamentele urmează să fie adoptate fără dezbatere publică.

#Adunarea Populară #Gagauzia #institutie

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.