Agenția Servicii Publice (ASP) împlinește opt ani de activitate. Instituția a fost creată în 2017, prin fuzionarea a cinci structuri de stat, însă bazele serviciilor oferite au fost puse cu zeci de ani în urmă.

„În prezent, avem o echipă formată din 2683 de colegi, cu vârste cuprinse între 22 ani și 81 ani. Femeile dețin majoritatea la ASP: 1770 din numărul total de angajați sunt femei. Dar nu ne-am isprăvi la fel de bine fără suportul colegilor noștri bărbați – 913 la număr.

Anual, prestăm peste 3,4 milioane de servicii ce sunt esențiale pentru fiecare cetățean al țării. Cea mai mare noutate din acest an, de care suntem mândri: în aprilie 2025, am lansat noul act de identitate al cetățeanului Republicii Moldova – Cartea de identitate. La solicitarea cetățenilor, cartea de identitate se eliberează cu semnătura electronică înscrisă pe ea. Primul milion de cărți de identitate, ASP le eliberează gratuit cetățenilor. Peste 160 mii de cetățeni ai Republicii Moldova au beneficiat deja de această oportunitate”, se arată în comunicatul emis de instituție.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Obiectivul principal al ASP este digitalizarea serviciilor pe care le prestează. Din cele 80 de servicii incluse în Registrul de stat, 44 sunt deja disponibile online, astfel încât oamenii să nu mai fie nevoiți să stea la coadă. Totodată, odată cu perfectarea Cărții de identitate, fiecare persoană poate solicita gratuit o semnătură electronică, care îi oferă acces rapid și comod la serviciile digitalizate.

#activitate #ASP

Uniunea Europeană se confruntă cu o criză a prețurilor la energie, pe fondul perturbărilor de pe piețele petrolului și gazelor provocate de războiul din Iran. Comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen, le-a transmis miniștrilor Energiei din statele membre că guvernele ar trebui să ia în calcul măsuri pentru reducerea consumului de gaze naturale și electricitate, scrie adevărul.ro.

„Ne confruntăm cu o criză a prețurilor legată de o criză a aprovizionării”, a transmis Jorgensen, într-o scrisoare adresată miniștrilor europeni.

Potrivit Reuters, Europa este puternic dependentă de importurile de petrol și gaze, iar perturbarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz pune presiune suplimentară asupra piețelor internaționale. Prin acest coridor trece în mod normal o parte semnificativă din comerțul mondial cu petrol și gaze naturale lichefiate.

Deocamdată, Uniunea Europeană nu se confruntă cu o lipsă de gaze, însă prețurile ridicate complică eforturile statelor membre de a-și reface rezervele înaintea iernii. Depozitele europene sunt în prezent mai puțin umplute decât în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce crește presiunea asupra guvernelor pentru pregătirea sezonului rece.

Jorgensen susține că UE este mai bine pregătită decât în criza energetică din 2021, când reducerea livrărilor rusești a provocat presiuni majore asupra pieței europene. Capacitatea mai mare de import de gaze naturale lichefiate, dezvoltarea energiei regenerabile și reducerea consumului de gaze sunt printre factorii care au îmbunătățit situația.

Comisarul european le-a cerut statelor să continue pregătirile și să ia în calcul măsuri care să sprijine umplerea depozitelor de gaze sau să reducă cererea de gaze și electricitate atât timp cât situația o impune. Printre exemplele menționate se numără limitarea temperaturilor în clădirile publice, restricționarea încălzirii spațiilor exterioare și oprirea iluminatului public care nu este necesar.

Criza energetică este legată de conflictul din Orientul Mijlociu și de perturbările transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială pentru comerțul mondial cu energie. Traficul navelor prin strâmtoare a scăzut puternic în ultimele săptămâni, deși unele exporturi de petrol continuă.