În ultimele luni, Rusia și-a intensificat eforturile de dezinformare pentru a-l discredita pe președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și pentru a ridica semne de întrebare cu privire la legitimitatea sa, au observat agențiile de informații americane, potrivit CNN.

O evaluare a serviciilor de informații, împărtășită cu CNN, spune că Rusia a profitat de diverse evenimente recente pentru a alimenta criticile privind abilitățile și locul lui Zelenski în calitate de lider al Ucrainei, a declarat într-un interviu un înalt oficial al administrației Biden.

Rusia a răspândit dezinformări despre Zelenski încă dinainte de începerea războiului, dar potrivit informațiilor recente „cu siguranță se intensifică”, a spus oficialul.

Dezinformarea rusă se concentrează pe două subiecte – retragerea forțelor ucrainene din Avdiivka și amânarea alegerilor prezidențiale din Ucraina. Moscova încearcă să prezinte retragerea ca pe un pas care nu reprezintă o decizie strategică, ci urmărește „alte motive” (interlocutorul CNN nu a precizat care sunt acestea).

„Vedem acest lucru ca pe o evoluție naturală sau o dezvoltare logică a tacticilor rusești. Nu numai că vedem aceste eforturi de dezinformare în creștere, dar ne așteptăm ca ele să continue să crească”, a conchis interlocutorul CNN.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Agențiile de informații americane consideră că serviciile de informații rusești se află în spatele celei mai recente campanii și că dezinformarea este răspândită prin intermediul presei de stat, al site-urilor false și al rețelelor sociale.

#Rusia #Ucraina #Zelenski

Bulgarii votează duminică pentru alegerea președintelui, pe fondul îngrijorărilor privind securitatea în Marea Neagră și al diviziunilor legate de războiul din Ucraina. Favorită în sondaje este actuala președintă, Iliana Iotova, care pledează pentru dialog cu Moscova și se opune continuării ajutorului militar acordat Kievului, scrie Digi24.

Secţiile de votare s-au deschis la ora 07:00 (05:00 GMT) şi se vor închide la ora 20:00 (18:00 GMT), relatează News.ro. Potrivit celor patru sondaje publicate începând de miercuri, Iliana Iotova, care a împlinit sâmbătă 62 de ani, este creditată cu 41,1% până la 47,3% din intențiile de vot, față de 27,8%–30,6% pentru Andrei Giurov, în vârstă de 50 de ani, fost premier interimar susținut de opoziția pro-occidentală.

Liderul partidului de extremă dreaptă pro-rus „Vazrazhdane” (Renaştere), Kostadin Kostadinov, se clasează pe locul al treilea, cu un scor cuprins între 10,2% şi 12,8%.

În cazul unei victorii, Iotova ar deveni prima femeie aleasă prin vot universal în funcţia de preşedinte al acestei ţări balcanice cu 6,4 milioane de locuitori. Ea ar consolida mai ales poziţia prim-ministrului, Roumen Radev, căruia i-a succedat în ianuarie după ce acesta a demisionat pentru a se lansa în campania electorală pentru alegerile parlamentare şi care, la rândul său, pledează pentru dialogul cu Moscova.

În total, 27 de perechi candidează la funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte în acest prim tur, dintre care aproape jumătate sunt în mod deschis favorabile Kremlinului.

Duminică au loc alegeri și în alte state. În Brazilia, alegătorii sunt chemați la urne pentru turul al doilea al scrutinului prezidențial, în care se confruntă actualul președinte, Luiz Inácio Lula da Silva, și senatorul Flávio Bolsonaro, fiul fostului președinte Jair Bolsonaro. În primul tur, Flávio Bolsonaro a obținut aproximativ 47% din voturi, iar Lula da Silva – circa 45%.

Totodată, în Serbia merge la urne duminică, în contextul în care mișcarea de protest studențească de amploare încearcă să-l înlăture pe liderul populist Aleksandar Vucic care este de mult timp la putere, transmite Reuters, subliniind că acesta este cel mai dificil examen pentru Vucic din cei zece ani de când este la guvernare.

Alegerile parlamentare anticipate, convocate de Vucic în septembrie, au loc după aproape doi ani de demonstrații conduse de studenți împotriva corupției și a autoritarismului crescând, declanșate de moartea a 16 persoane în urma prăbușirii acoperișului unei gări din orașul Novi Sad în 2024. De atunci, studenții au câștigat un sprijin larg.

Prezentat de protestatari, care doresc să-l înlăture de la putere, drept un „referendum anti-Vucic”, acest scrutin este primul din 2012 care oferă celor 6,4 milioane de alegători perspectiva unei posibile schimbări la putere.

Relația cu Bruxellesul, tot mai proastă

Relațiile cu UE s-au deteriorat pe măsură ce Uniunea a devenit din ce în ce mai frustrată de lipsa reformelor din Serbia în ceea ce privește sistemul judiciar, statul de drept și corupția.

Într-un raport publicat luna aceasta, în urma unei vizite în Serbia, o delegație a Consiliului Europei, organism de apărare a drepturilor omului, a remarcat „retorica ostilă și agresivă” îndreptată împotriva oponenților politici.

Iar în septembrie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a condamnat funeraliile publice de amploare organizate la Belgrad pentru Ratko Mladic, condamnat pentru crime de război, afirmând că acestea contravin „valorilor care stau la baza parcursului Serbiei către Uniunea Europeană”.