Agricultorii insistă pe faptul că, dacă nu vor adera la camere agricole, riscă să rămână fără subvenții. Pe 26 noiembrie, la Ministerul Agriculturii urmează să aibă loc o ședință de lucru privind formarea acestor entități, iar membrii Consiliului Asociațiilor Agricultorilor, care include 15 organizații, afirmă că își vor manifesta dezacordul față de concept.

Fermierii sunt de părere că formarea camerelor agricole nu este legală și nu exclud că ar putea fi depuse sesizări la Curtea Constituțională, pentru a verifica dacă reglementările privind organizarea și funcționarea camerelor agricole, votate în a doua lectură în martie 2025, nu încalcă prevederile Legii Supreme.

„Acest concept, în opinia mai multor experți, este anticonstituțional, întrucât prevede ca fiecare fermier este obligat să fie membru al camerelor agricole. Cel mai probabil norma respectivă va fi contestată la Curtea Constituționala”, susțin reprezentanții ramurii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Drept reacție, reprezentanții Ministerului Agriculturii susțin că funcționarea camerelor agricole este reglementată prin lege, iar practica europeană confirmă că „atunci când este vorba de ordine profesională, aderarea poate fi obligatorie, deoarece aceste structuri nu rezultă dintr-o asociere liberă, ci din recunoașterea unei profesii și din responsabilitatea exercitării ei în interes public”.

„În Republica Moldova există deja astfel de exemple: – Colegiul Medicilor Veterinari, creat prin lege, apartenența la care este obligatorie pentru toți medicii veterinari și care sunt obligați să achite cotizațiile de membru, Uniunea Națională a Notarilor, Uniunea Avocaților, organisme profesionale reglementate prin acte normative, recunoscute ca parteneri de dialog ai statului. Camerele agricole au aceeași logică: recunosc statutul profesional al fermierilor, le oferă reprezentativitate și capacitate de dialog instituțional. Nu sunt transformați în „membri ai unei asociații”, ci sunt integrați într-o structură profesională de interes public, așa cum se întâmplă în statele UE.

Prin intermediul Camerelor Agricole se instituționalizează dialogul și parteneriatul dintre fermieri și autoritățile publice cu competențe în domeniul agricol. Camerele Agricole vor susține și contribui la bunăstarea fermierilor prin reprezentarea echilibrată a intereselor acestora.”, a precizat pentru Realitatea Daniela Braga-Turculeț, purtătoarea de cuvânt a Ministerului Agriculturii.

Conform legii votate în martie 2025, în Republica Moldova urmează să funcționeze 10 camere agricole regionale și una națională. Activitatea lor va fi finanțată din contul cotizațiilor de membru, din serviciile de consultanță sau asistență prestate contra cost, din donații sau sponsorizări, precum și din alte surse legale

Prevederile stabilesc că persoanele care dețin drept de proprietate, posesie și folosință cel puțin două hectare de teren agricol arabil, cel puțin un hectar de teren ocupat de culturi perene sau legume în câmp deschis, cel puțin 0,1 hectar de legume pe teren protejat, un număr de animale, pentru exploatațiile nonprofesionale, mai mare decât cel prevăzut de Legea privind activitatea sanitară veterinară, pot deveni membri ai unei singure camere agricole regionale.

În pofida criticilor fermierilor, autoritățile afirmau la aprobarea reglementărilor că printre avantajele oferite de camerele agricole fermierilor se vor număra sprijinul pentru accesarea subvențiilor și fondurilor disponibile, inclusiv resurselor europene, recomandările personalizate, susținerea în procesul de creare a parteneriatelor pentru inovare și cercetare, asigurarea accesului la materiale de studiu și cercetare, programe de sustenabilitate, accesul la studii, publicații și materiale relevante pentru domeniu.

La ședința de lucru desfășurată la MAIA pe 26 noiembrie urmează să fie discutate chestiuni care țin de organizarea camerelor agricole în Republica Moldova, conform fermierilor

#camere agricole #contestare lege #Curtea Constitutionala #fermieri #Ministerul Agriculturii

Primăriile din Republica Moldova riscă să piardă, începând cu 2027, o parte importantă din impozitul pe bunurile imobiliare, una dintre principalele surse de venituri fiscale proprii ale administrațiilor locale. Avertismentul vine din partea Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), care cere Parlamentului modificarea proiectului de lege privind simplificarea legislației fiscale și vamale.

Potrivit CALM, proiectul aprobat de Guvern la 8 septembrie 2026 prevede că, dacă un consiliu local nu adoptă la timp decizia privind cotele impozitelor, pentru impozitul pe bunurile imobiliare ar urma să fie aplicată cota minimă. În același timp, pentru taxele locale ar rămâne valabilă ultima decizie adoptată de consiliu.

Asociația susține că această diferență ar putea reduce semnificativ veniturile unor primării. CALM estimează că, în anii fără reevaluarea bunurilor, o localitate care aplică în prezent o cotă de 0,1–0,3% ar putea pierde între 50% și 83% din încasările din acest impozit.

„Susținem simplificarea fiscală și înțelegem constrângerile bugetului de stat. Propunerile noastre prioritare nu costă bugetul de stat nimic”, a declarat directorul executiv al CALM, Viorel Furdui.

Acesta cere ca decizia consiliului local privind cotele să rămână valabilă până când este modificată de aceeași autoritate. CALM mai critică obligația consiliilor locale de a adopta anual decizii privind cotele, chiar și atunci când nu intenționează să le schimbe. Asociația propune ca acestea să rămână în vigoare până la adoptarea unei noi decizii.

O altă problemă semnalată vizează terenurile agricole fără construcții. Începând cu 1 ianuarie 2027, acestea ar urma să treacă în regimul Codului fiscal, însă CALM susține că în forma actuală a proiectului nu există o categorie fiscală clară pentru aceste terenuri și nici o cotă minimă aplicabilă. Pentru primăriile rurale, impozitul funciar reprezintă una dintre puținele surse importante de venituri proprii.

CALM atrage atenția și asupra majorării scutirii personale de la 29.700 la 40.020 de lei. Asociația susține măsura, dar cere compensarea integrală a pierderilor suportate de bugetele locale, întrucât impozitul pe venitul persoanelor fizice reprezintă o sursă importantă de defalcări pentru administrațiile locale.

Potrivit CALM, proiectul afectează și mecanismul de recuperare a restanțelor la bugetele locale. Deși datoriile către acestea depășesc 220 de milioane de lei, Serviciul Fiscal de Stat nu ar urma să poată utiliza pentru ele același instrument de executare disponibil în cazul unor restanțe fiscale ale persoanelor fizice către bugetul de stat.

Asociația a transmis Parlamentului, Ministerului Finanțelor și Cancelariei de Stat nouă amendamente, dintre care trei sunt considerate prioritare. CALM cere, între altele, ca Ministerul Finanțelor să prezinte înainte de lectura a doua calcule privind impactul proiectului asupra fiecărei unități administrativ-teritoriale.

CALM avertizează că anul 2027 va fi unul complicat pentru administrațiile locale, deoarece sunt planificate simultan reevaluarea în masă a bunurilor imobiliare, trecerea localităților rurale în regimul Codului fiscal și alegerile locale generale. În opinia asociației, fără modificările propuse, o decizie locală amânată sau contestată ar putea reduce semnificativ veniturile unor primării.