Agricultorii din Republica Moldova devin mai bine pregătiți să facă față provocărilor climatice, datorită sprijinului oferit de Guvernul Japoniei și PNUD Moldova. Până în prezent, au fost instalate 7 mini-stații meteorologice automate, 14 stații autonome de monitorizare agro-meteorologică și 5 stații hidrologice, oferind date detaliate care sporesc precizia prognozelor și capacitățile de avertizare timpurie pentru fenomene extreme.

Extinderea rețelei naționale de monitorizare hidrometeorologică a fost discutată deaAutorităților naționale din domeniul mediului și agriculturii, parteneri de dezvoltare și experți în cadrul unui atelier tematic.

„Agricultura Moldovei are un potențial enorm, având în vedere că sunteți cu un pas înainte în procesul de aderare la UE. Sper că acest atelier va ajuta fermierii moldoveni să își atingă potențialul maxim”, a declarat Mariko Mori, Prim-secretară a Ambasadei Japoniei în Republica Moldova.

Totodată, PNUD și Japonia au susținut consolidarea capacităților autorităților publice locale de a planifica, bugeta și accesa finanțare pentru adaptarea la schimbările climatice și reducerea riscurilor de dezastre.

Astfel, au fost elaborate planuri locale de adaptare la schimbările climatice și reducere a riscurilor de dezastre pentru șapte centre raionale: Ungheni, Drochia, Sîngerei, Comrat, Hîncești, Leova și Cantemir. Procesul a inclus consultări extinse cu ONG-uri, populație, în special cu grupurile vulnerabile.

„Sprijinul constant al Guvernului Japoniei contribuie la consolidarea treptată a sistemului național de servicii climatice, oferind fermierilor și autorităților informații mai exacte și instrumente moderne pentru luarea deciziilor. PNUD Moldova va continua să sprijine dezvoltarea acestor servicii, pentru ca Republica Moldova să devină mai pregătită și mai rezilientă în fața riscurilor climatice tot mai accentuate”, a afirmat Silvia Pana-Carp, Specialistă de programe, PNUD Moldova.

Proiectul PNUD Moldova „Îmbunătățirea securității umane în Moldova prin reziliența agroalimentară la intensificarea șocurilor externe și climatice” a fost implementat în perioada 2024-2025, în colaborare cu Serviciul Hidrometeorologic de Stat și cu sprijinul financiar al Guvernului Japoniei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#agricultori #ajutor #Japonia #PNUD

Ministra Finanțelor, Victoria Belous, consideră că bazele de odihnă și alte obiective aflate în proprietatea statului ar trebui date în gestiune sectorului privat sau scoase la vânzare, pentru a reduce cheltuielile publice și a transforma aceste spații în obiective care generează valoare pentru economie.

Declarația a fost făcută de ministră în cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV.

Potrivit Victoriei Belous, multe dintre aceste baze de odihnă provin din perioada sovietică, iar statul continuă să cheltuiască bani pentru întreținerea lor, fără să le dezvolte suficient.

„Eu cred că acolo noi ar trebui să nu mai investim, să le dăm în gestiune sectorului privat, să investească, să le dezvolte. Statul nu cred că are ca prioritate să păstreze aceste obiecte, deoarece nici nu le dezvoltăm, doar le conservăm și mai cheltuim pe ele bani”, a declarat ministra.

Belous a precizat că valorificarea acestor obiective ar putea fi una dintre acțiunile următoare ale Guvernului. Ea a menționat că nu este vorba doar despre bazele de odihnă, ci și despre alte proprietăți ale statului care ar putea fi scoase la vânzare sau transmise în gestiune privată.

Ministra a dat drept exemplu și unele obiective aflate în gestiunea instituțiilor publice, inclusiv Ministerul Finanțelor, despre care spune că nu oferă condiții care să justifice menținerea lor de către stat.

„Dacă vrem să facem din zonele de odihnă puncte de atracție și puncte comerciale care să genereze plusvaloare economiei, eu cred că aceste baze trebuie să găsească alt gestionar”, a conchis Victoria Belous.