Experții Universității Agrare din Moldova estimează că în această toamnă, agricultorii și comercianții vor reduce de circa două ori cantitatea de mere pentru depozitarea pe termen lung. În anii precedenți, depozitele de fructe din țară primeau cel puțin 200.000 de tone, scrie noi.md cu referire la Liktv.org.

Experții mai consideră că, în condițiile meteorologice și economice ale anului 2022, o resursă de marfă pentru piața proaspătă, chiar și 100.000 de tone de mere, va fi un rezultat bun. Deoarece, în opinia lor, producția brută efectivă de mere din Moldova în acest an este puțin probabil să depășească 420-430.000 de tone. Aceasta este una dintre cele mai modeste prognoze.

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și Asociația Moldova Fruct au estimat pentru acest an o recoltă de mere de maximum 480.000 de tone. În anul 2021, conform statisticilor, în țară au fost produse 660.000 de tone de mere. Sursa citată mai scrie că vremea de la sfârșitul lunii septembrie – începutul lunii octombrie are, de asemenea, un efect ambiguu asupra recoltei.

Pe de o parte, datorită alternanței zilelor ploioase și însorite, precum și a fluctuațiilor dintre temperaturile aerului din timpul zilei și nopții, soiurile de mere roșii târzii au avut șansa de a obține o culoare bună. Pe de altă parte, umiditatea crescută în perioada premergătoare recoltării nu contribuie la o păstrare pe termen lung. Astfel, proprietarii de depozite pot fi mai stricți în ceea ce privește procesul de acceptare a merelor pentru depozitare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#agricultori #depozitare #mere

Parlamentul a votat în prima lectură denunțarea a două acorduri încheiate în cadrul Comunității Statelor Independente (CSI). Unul se referă la restituirea valorilor culturale și istorice statelor de origine, iar celălalt stabilește modul de transmitere a unor substanțe, arme și materiale care constituie corpuri delicte în dosarele penale. Autoritățile spun că documentele nu au fost aplicate în practică.

Primul acord a fost încheiat în 1992 și se referă la restituirea bunurilor culturale și istorice către țările de origine. Acesta prevedea crearea unei comisii interguvernamentale care să stabilească modul în care urmau să fie returnate aceste bunuri. Comisia nu a fost însă constituită, iar acordul a avut o aplicare practică limitată.

Între timp, Republica Moldova a adoptat propriile reguli pentru protejarea patrimoniului cultural. În 2023, a fost aprobat regulamentul privind circulația bunurilor culturale mobile, iar în 2025 a fost instituit Sistemul național de protejare, recuperare și restituire a patrimoniului cultural mobil. În aceste condiții, autoritățile consideră că acordul încheiat în cadrul CSI nu mai este necesar.

Al doilea document este un protocol semnat în 2017, care stabilește modul de transmitere a substanțelor stupefiante și psihotrope, a precursorilor, armelor de foc, componentelor acestora, munițiilor și materialelor explozive care constituie corpuri delicte în cauzele penale. Potrivit autorităților, mecanismele de cooperare prevăzute în protocol nu au fost folosite.

Denunțarea protocolului nu înseamnă că Republica Moldova va înceta cooperarea internațională cu statele CSI în dosarele penale. Aceasta va putea continua în baza altor acorduri internaționale la care țara noastră este parte, inclusiv Convenția europeană de asistență judiciară în materie penală și Convenția asupra substanțelor psihotrope. Cele două proiecte de lege urmează să fie examinate de Parlament în lectura a doua.