Sute de tineri de gimnaziu și liceu din sudul țării s-au reunit sâmbătă, 23 mai, la Vinăria Sălcuța pentru a explora inovațiile tehnologice din sectorul agricol în cadrul Târgului regional „Viitorul e AgriCOOL”. În cadrul evenimentului, tinerii au descoperit cum pot fi utilizate dronele, sistemele GPS, robotica și realitatea virtuală în agricultura modernă, prin demonstrații practice și activități interactive.

Târgul a reunit 11 instituții de învățământ cu profil agricol, centre de excelență, colegii și școli profesionale din Rîșcani, Brătușeni, Grinăuți, Chișinău, Nisporeni, Svetlîi, Bubuieci, Ungheni, Soroca și Leova. Acestea au organizat zone interactive unde tinerii au testat aparataje medicale veterinare, au pilotat drone pe simulatoare, au participat la masterclass-uri de altoire a viței-de-vie și au experimentat diagnosticarea auto.

Evenimentul a culminat cu o demonstrație live de zbor cu o dronă agricolă și un masterclass de sabrare a spumantului, îmbinând tradiția cu tehnologia.

Prezent la eveniment, Vasile Șarban, secretar de stat la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, a subliniat transformarea radicală a sectorului:

„Noi vrem să aducem în vizorul elevilor, absolvenți ai gimnaziilor, oportunitățile de studii care sunt în Republica Moldova, cu instituții de învățământ conectate la cerințele pieței și cu locuri de muncă bine plătite, sustenabile și care pot să le îmbrățișeze de pe acum pentru tot parcursul vieții.”

O componentă centrală a evenimentului a fost promovarea Învățământului Dual, o metodă educațională care le permite tinerilor să învețe și să lucreze concomitent.

Liudmila Stihi, secretar de stat, Ministerul Educației și Cercetării, a reiterat importanța modernizării curriculei:

„Toate instituțiile noastre sunt modernizate, au laboratoare moderne, au materiale didactice noi, au posibilități de a se forma în învățământ dual, în parteneriat cu agenți economici din acest domeniu, ceea ce ar însemna că tinerii care își doresc să pășească pe această treaptă educațională vor primi cele mai noi cunoștințe și competențe.”

Târgul „Viitorul e AgriCOOL” demonstrează încă o dată că sectorul agricol a devenit unul dintre cele mai atractive, sigure și tehnologizate medii pentru dezvoltarea unei cariere de succes în Republica Moldova.

#Căușeni #eveniment #tehnologii #tineri #Viitorul e AgriCOOL

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.