Târgul regional „Viitorul e AgriCOOL” a reunit sute de tineri, oficiali, experți în educație și antreprenori, demonstrând practic că agricultura modernă este un domeniu complet digitalizat, bazat pe inovație și tehnologie. Evenimentul, care s-a desfășurat pe 16 mai, a oferit viitoarei generații de specialiști șansa de a interacționa direct cu echipamentele și procesele care definesc astăzi Agricultura 5.0.

Zona expozițională a fost transformată într-un laborator viu, unde 11 instituții de învățământ cu profil agricol din țară și-au prezentat ofertele educaționale prin demonstrații spectaculoase și ateliere interactive.

„Sectorul agricol, fermierii și companiile de profil au o nevoie acută de voi, tinerii specialiști, posesori ai unor profesii aflate astăzi la mare căutare. Ne dorim tineri curajoși și ambițioși, capabili să utilizeze softuri și aplicații moderne, care să fie conectați la tehnologiile de ultimă oră. Avem nevoie de o nouă generație care să poată pilota o dronă agricolă, dar, în același timp, să aibă competențele necesare pentru a conduce cu succes o fermă modernă”, a declarat Ludmila Catlabuga, ministra Agriculturii și Industriei Alimentare.

Sute de elevi din gimnaziu și liceu din raioane Bălți, Sîngerei, Rîșcani, Drochia, Glodeni, Floreşti, Fălești, Edineţ, Telenești, Soroca, Dondușeni au explorat o gamă largă de activități practice la târg.

Participanții au pilotat drone agricole, au explorat activități prin intermediul realității virtuale (VR) și au testat sisteme de ghidare GPS pentru tractoare. De asemenea, au fost realizate demonstrații de diagnosticare auto și a utilajelor agricole moderne. Un punct de atracție a reprezentat clinica veterinară mobilă, unde participanții au putut analiza instrumentarul medical de specialitate și au folosit ecografe și microscoape electronice pentru a studia microorganismele.

Domeniul tehnologiilor alimentare și gastronomiei a oferit experiențe la fel de captivante. Tinerii au testat siguranța alimentară determinând calitatea laptelui, dar și nivelul de gluten. Spectacolul a fost completat de masterclass-uri inedite: arta sabrajului, decorarea prăjiturilor și deshidratarea fructelor. Nu au lipsit nici atelierele de agronomie aplicată, care au inclus demonstrații de altoire a viței de vie, plantarea răsadurilor în teren protejat și prezentarea structurii unui stup de albine.

„Cadrele didactice prezente la acest târg cunosc în detaliu modalitățile moderne de cultivare a plantelor, de producție a vinurilor de calitate sau de preparare a produselor cosmetice naturale. Paleta programelor de studii din instituțiile noastre este extrem de variată, acoperind calificări de la muncitori pentru terenuri deschise și protejate, până la operatori, tehnicieni, laboranți și specialiști în cercetare și dezvoltare de noi produse. Pentru noi este esențial ca tinerii să cunoască acest potențial și să știe că educația oferită astăzi este una modernă, racordată la cerințele pieței”, a concluzionat Liudmila Stihi, secretara de stat, Ministerul Educației și Cercetării.

Reușita Târgului Regional „Viitorul e AgriCOOL” se datorează efortului consolidat al partenerilor: Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, Ministerul Educației și Cercetării, Asociația Educație pentru Dezvoltare (AED), precum și instituțiile de învățământ profesional tehnic din regiune.

Următorul târg regional se va desfășura pe data de 23 mai, la Sălcuța, raionul Căușeni.

#Corlăteni #targ #tehnologii #tineri #Viitorul AgriCOOL

Aproape jumătate dintre copiii din satele Moldovei trăiesc în sărăcie, iar șase din zece sunt afectați de sărăcie multidimensională, arată un raport al Biroului Național de Statistică (BNS). Diferența dintre mediul rural și cel urban rămâne mare, iar riscul de sărăcie crește în familiile cu trei sau mai mulți copii.

Potrivit BNS, rata sărăciei absolute în rândul copiilor a fost de 31,4% în 2025, ușor peste media de 31,1% înregistrată pentru întreaga populație. Și mai gravă este situația în mediul rural, unde 43,5% dintre copii trăiesc în sărăcie, față de numai 18,9% în orașe. Sărăcia extremă afectează 22,7% dintre copiii de la sate și 8,7% dintre cei din mediul urban.

Diferența devine și mai mare atunci când sărăcia este analizată nu doar prin prisma banilor, ci și a condițiilor de trai. Incidența sărăciei multidimensionale ajunge la 59,1% în cazul copiilor din mediul rural, comparativ cu doar 11,5% în orașe. Indicele sărăciei multidimensionale este de circa cinci ori mai mare la sate decât în mediul urban.

Printre cele mai răspândite probleme identificate se numără lipsa canalizării, încălzirea cu lemn sau cărbune și lipsa asigurării medicale, scrie BANI.MD. Astfel, 32,7% dintre copii sunt săraci multidimensional și locuiesc în gospodării care nu sunt conectate la sistemul public de canalizare, 31,5% trăiesc în gospodării care folosesc combustibili poluanți pentru încălzire, iar în cazul a 31% cel puțin un membru al gospodăriei nu are asigurare medicală.

Numărul copiilor din familie influențează riscul de sărăcie. În gospodăriile cu un singur copil, rata sărăciei absolute este de 24,6%, în timp ce în familiile cu trei sau mai mulți copii – 41,4%. Și sărăcia multidimensională aproape se dublează: 27,5% pentru copiii din familiile cu un copil și 47,8% pentru cei din familiile cu cel puțin trei copii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Raportul scoate în evidență și decalajul veniturilor. În 2025, venitul disponibil mediu al gospodăriilor cu copii a fost de aproximativ 4871 de lei lunar pentru o persoană, comparativ cu 6716 lei în gospodăriile fără copii. În mediul rural, veniturile gospodăriilor cu copii sunt cu 45,4% mai mici decât cele ale familiilor din orașe. În familiile cu un singur copil venitul mediu lunar pe persoană este de circa 5751 lei, în timp ce în gospodăriile cu trei și mai mulți copii scade la aproximativ 3423 lei.

Statutul ocupațional al părinților contează la fel de mult. Cea mai redusă rată a sărăciei, de 19,5%, este înregistrată în cazul copiilor cu ambii părinți salariați. Dacă doar un părinte este salariat, rata urcă la 31,2%, iar în familiile în care cel puțin un părinte lucrează pe cont propriu ajunge la 40,8%.

Un rezultat interesant este și migrația. Aproximativ 10,6% dintre copii au cel puțin un părinte plecat peste hotare, iar rata sărăciei în cazul acestora este de 27,8%, cu 4,1 puncte procentuale mai mică decât în familiile în care ambii părinți sunt prezenți în gospodărie.

Prestațiile sociale reduc sărăcia infantilă. BNS estimează că, în lipsa indemnizațiilor pentru copii, rata sărăciei ar crește de la 31,4% la 36,3%. Indemnizațiile pentru copii împreună cu ajutorul social reduc rata sărăciei cu 5,8 puncte procentuale.

În total, 35,8% dintre copiii din Republica Moldova sunt considerați săraci multidimensional, iar 18,9% se confruntă simultan atât cu sărăcie monetară, cât și cu sărăcie multidimensională. Practic, mai puțin de 52% dintre copii nu se regăsesc în niciuna dintre cele două forme de sărăcie.

#BNS #copii #date #Moldova #saracie