ChatGPT poate rezolva un exercițiu în câteva secunde, însă în fața profesorului elevul trebuie să demonstreze că înțelege ceea ce a scris. Pentru cadrele didactice, o simplă explicație a pașilor de rezolvare poate fi una dintre cele mai eficiente metode de a vedea dacă tema a fost făcută de elev sau doar preluată de la inteligența artificială.

Profesoara de matematică Valentina Samson consideră că utilizarea AI pentru teme nu este, în sine, un lucru negativ. Totul depinde însă de modul în care elevul folosește aceste instrumente. Dacă răspunsul este copiat fără ca elevul să încerce să înțeleagă exercițiul, procesul de învățare este practic înlocuit.

„Problema nu este că elevul folosește ChatGPT, ci cum îl folosește. Dacă îi dă exercițiul și copiază răspunsul, evident că nu învață. Dar dacă încearcă singur, iar apoi folosește AI-ul pentru a verifica dacă a rezolvat corect, pentru a înțelege o greșeală sau pentru a vedea o altă metodă, eu chiar recomand acest lucru”, explică profesoara.

Pentru a verifica dacă elevii și-au făcut singuri temele, cadrul didactic le cere periodic să explice cum au ajuns la anumite rezultate. La fiecare lecție, aproximativ zece minute sunt rezervate verificării temei, spune Valentina Samson.

Inteligența artificială poate fi de folos și atunci când o explicație oferită la clasă nu este suficient de clară pentru un elev. Un instrument AI poate prezenta aceeași problemă într-un alt mod, poate explica o etapă sau poate identifica o eroare. Totuși, explicația primită nu înlocuiește exercițiul individual.

Aceeași preocupare este exprimată și de profesoara de biologie Ana Gîțu. Ea spune că elevii trebuie încurajați să-și folosească propria gândire și să nu lase inteligența artificială să parcurgă în locul lor întregul proces de învățare.

„Eu mereu îi încurajez pe copii să-și folosească gândirea și să-și antreneze conexiunile nervoase, pentru ca creierul nostru să funcționeze cât mai bine, trebuie să-l antrenăm prin procesul de învățare și memorare. Dacă nu îl antrenăm, nu mai dezvoltăm aceste conexiuni. De aceea, copilul trebuie să gândească, să deducă singur și să aibă situații în care să ofere singur răspunsul”, afirmă profesoara.

În opinia sa, una dintre principalele probleme apare atunci când elevii primesc răspunsul de-a gata.

”Folosind AI-ul, copilul nu pune gândirea și logica în mișcare. El primește răspunsul de-a gata și conexiunile nervoase nu sunt antrenate. În plus, răspunsurile generate de AI sunt uneori superficiale, incomplete și generalizate. Dacă elevul este pus să analizeze singur, atunci se vede diferența”, mai spune Ana Gîțu.

Utilizarea tot mai frecventă a AI în rândul elevilor a determinat și Ministerul Educației și Cercetării să introducă măsuri pentru folosirea responsabilă a acestor tehnologii. În 2026, MEC, împreună cu UNICEF, a lansat un curs despre inteligența artificială destinat elevilor de gimnaziu și liceu. Programul cuprinde 26 de lecții despre utilizarea responsabilă a AI, verificarea informațiilor și protejarea datelor.

În paralel, pentru cadrele didactice au fost organizate instruiri la care au participat aproximativ 900 de profesori, directori și reprezentanți ai autorităților educaționale.

Potrivit unui sondaj menționat de Ministerul Educației și Cercetării, 88% dintre copiii participanți folosesc inteligența artificială, iar fiecare al doilea elev o utilizează pentru realizarea temelor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#AI #chat gbt #educație

Șampania produsă în Franța din recolta de struguri din 2026 va putea depăși, în mod excepțional, limita obișnuită de 13% alcool, din cauza caniculei și a secetei din această vară. Autoritățile franceze au aprobat o derogare care le permite unor producători să obțină vinuri cu o tărie alcoolică de până la 15%, relatează AFP, citat de Agerpres.

Măsura a fost oficializată printr-un decret publicat în Monitorul Oficial al Franței. Documentul prevede că vinurile produse în 2027 dintr-un amestec de vinuri neîmbogățite din recolta anului 2026 și vinuri îmbogățite din recoltele precedente vor putea depăși limita de 13% alcool după a doua fermentare.

Derogarea a fost acordată în contextul condițiilor meteorologice neobișnuite din această vară, când valurile de căldură și seceta au determinat acumularea unor cantități ridicate de zaharuri în struguri, ceea ce poate duce la un conținut mai mare de alcool în vinul rezultat.

La începutul lunii septembrie, Comitetul Interprofesional al Vinurilor din Champagne (CIVC) a obținut o derogare temporară de la regulile de producție din partea Institutului Național de Origine și Calitate (INAO). Aceasta le permite viticultorilor să valorifice recolta fără a fi limitați de pragul obișnuit, inclusiv în cazul amestecurilor cu vinuri din anii precedenți.

Totuși, schimbarea nu va afecta majoritatea producătorilor. Maxime Toubart, copreședintele CIVC, estima că derogarea va fi relevantă doar pentru câțiva viticultori.

O recoltă neobișnuit de timpurie

Recoltarea strugurilor din regiunea Champagne a început în acest an mai devreme decât oricând în istoria înregistrărilor. Primii struguri au fost culeși pe 6 august, iar recoltarea pe scară largă a început pe 17 august, cu aproximativ două săptămâni mai devreme decât în 2025.

Sezonul a fost marcat de înghețuri timpurii, urmate de temperaturi ridicate și secetă. Reprezentanții industriei avertizează că astfel de condiții ar putea deveni tot mai frecvente pe fondul schimbărilor climatice, obligând viticultorii să își adapteze metodele de lucru.

În fiecare an, aproximativ 310 milioane de sticle de șampanie franțuzească sunt vândute în întreaga lume. Alte peste un miliard de sticle sunt păstrate în pivnițe, pentru a fi comercializate și consumate ulterior.