AIPA reacționează după reținerea șefului Direcției plăți în avans, Ștefan Eremia, suspectat de trafic de influență. Instituția susține că „condamnă orice tentativă de corupție” și anunță că este dispusă să colaboreze cu organele de anchetă.

„În dimineața zilei din 05 august curent, au avut loc verificări la domiciliul unui funcționar public din cadrul Aparatului central. Agenția, până la momentul publicării acestui comunicat, nu a recepționat informații de la autoritățile competente care ar relata detalii aferent cazului mediatizat.Se reiterează că Agenția condamnă orice tentativă de corupție și este dispusă să colaboreze cu instituțiile de resort. Continuăm să consolidăm mecanismele interne de control și prevenție pentru a elimina orice risc de această natură”, se arată în comunicatul publicat de AIPA.

Ștefan Eremia a fost reținut miercuri, 5 august, pentru 72 de ore și plasat în izolatorul CNA. Acesta este bănuit că ar fi pretins și primit 130.000 de lei de la reprezentantul unui agent economic, susținând că poate influența membrii comisiei din cadrul AIPA pentru aprobarea unei cereri de acordare a unei subvenții. În cadrul măsurilor speciale de investigație, procurorii și ofițerii CNA au documentat transmiterea unor sume de bani de către suspect către terțe persoane. Ulterior, în urma perchezițiilor, au fost ridicate mijloace bănești în valoare totală de 2,5 milioane de lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.