Topirea accelerată a ghețarilor din Himalaya crește riscul unor dezastre precum cel produs recent la granița dintre Nepal și Tibet, unde inundațiile și fluxurile de resturi au provocat sute de victime. Specialiștii avertizează că încălzirea regiunii destabilizează atât ghețarii, cât și terenurile pe care aceștia se află.
Potrivit explicațiilor oferite de Jonathan Bamber, profesor de glaciologie la Universitatea din Bristol, cauza dezastrului ar putea fi legată de desprinderea unei mase uriașe de gheață dintr-un ghețar. Blocul s-ar fi prăbușit pe o distanță de peste 1.000 de metri, antrenând în vale cantități enorme de gheață, rocă și apă.
Regiunea Himalaya extinsă, cunoscută și drept „al treilea pol”, adăpostește cea mai mare concentrație de gheață glaciară din lume în afara zonelor polare. O mare parte dintre ghețari se află de-a lungul arcului Himalayei, la granița dintre Nepal și China.
Zona este deosebit de vulnerabilă din cauza reliefului abrupt. Pe lângă avalanșe, aici sunt frecvente căderile de pietre, alunecările de teren și inundațiile provocate de ruperea lacurilor glaciare.
Ghețarii se topesc mai repede
Potrivit specialistului citat, încălzirea globală accelerează pierderea gheții. De la începutul revoluției industriale, temperatura medie globală a crescut cu aproximativ 1,4 grade Celsius, însă unele regiuni s-au încălzit mult mai rapid decât media.
Himalaya se numără printre aceste regiuni, iar ritmul de topire a ghețarilor a crescut semnificativ în ultimele decenii.
Datele analizate pentru perioada 1976–2024 arată că, în Himalaya și Munții Înalți din Asia, rata pierderii de gheață în cel mai recent deceniu este cu aproximativ 25% mai mare decât media pe termen lung.
Ghețarii instabili pot deveni capcane mortale
Topirea gheții nu înseamnă doar creșterea cantității de apă din râuri. Pe măsură ce permafrostul se dezgheață, rocile, gheața și solul de pe versanții abrupți devin instabile.
Un risc important îl reprezintă seracurile, blocuri mari de gheață care se formează atunci când ghețarii trec peste terenuri abrupte și se fracturează. Aceste formațiuni sunt instabile și se pot desprinde brusc.
În cazul unui bloc de aproximativ 600 de metri lățime și 50 de metri grosime, masa de gheață care se prăbușește poate ajunge la aproximativ 500.000 de tone.
Un alt pericol îl reprezintă lacurile formate în apropierea ghețarilor și barate de gheață sau de morene. Dacă aceste baraje naturale cedează, cantități uriașe de apă pot fi eliberate brusc și pot provoca viituri devastatoare în aval.
Specialiștii atrag atenția că aceste fenomene sunt legate de un sistem climatic aflat într-o schimbare rapidă. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și adaptarea comunităților din regiunile vulnerabile sunt considerate esențiale pentru diminuarea riscurilor.
Potrivit profesorului Jonathan Bamber, lumea dispune deja de tehnologii și cunoștințe pentru a limita efectele crizei climatice, însă principala problemă rămâne lipsa unei acțiuni politice suficient de rapide și ferme.
