Noua tulpină Omicron devine un pericol pentru Republica Moldova. În acest context, va fi necesară sporirea capacității de testare a populației.

„Trebuie să facem și noi o evaluare a capacităților de testare: câte teste avem?, ce fel de teste?, în câte puncte se poate face testarea? Prima lovitură asupra sistemului de sănătate va fi la testare. După aceea vine tratamentul și spitalizarea. Pe toate aceste segmente e bine să facem acum evaluarea: ce avem și ce putem suplini. Timp avem foarte puțin ca să putem face față acestui val”, a menționat Ala Tocarciuc, expert internațional în sănătate publică, în cadrul dezbaterii publice la IPN pe tema „Noua tulpină Omicron: moștenirea anului 2021 pentru anul 2022. Ce facem cu ea?”.

Deocamdată, nu există date oficiale despre prezența tulpinii Omicron a SARS-CoV-2 în Republica Moldova.

„Nu avem date nici care confirmă, nici care infirmă (prezența tulpinii Omicron, n.r.). Au fost secvențiate 31 probe și a fost descoperită doar tulpina Delta. Dar este de dorit ca prelevarea probelor să se facă săptămânal, pentru a putea observa evoluția – când va fi identificat primul semn de prezență a Omicronului și cât de repede va deveni dominant. După datele altor țări, de exemplu, din SUA, doar în 7 zile Omicronul a devenit tulpină dominantă: a crescut de la 10% la 76%”. Dacă e să împărțim populația pe segmente, se poate constata că există un număr mare de oameni, care, potențial, se pot întâlni cu virusul Omicron. Este greu de presupus cum vor face boala acești oameni. Conform datelor statistice (din alte state, n.r.), putem spune că în spitale vor ajunge cam 20% din acești oameni. Trebuie să fim pregătiți”, a specificat experta.

Faptul că varianta Omicron ajunge mai târziu în Republica Moldova se datorează unui număr de factori. „Noi abia ieșim din valul cu tulpina Delta – un val în care am avut un număr mare de îmbolnăviri. Acei oameni au imunitate, pentru că au trecut prin boală și sunt protejați. Faptul că noi am trecut în lunile martie – aprilie prin tulpina britanică, a întârziat valul Delta”, a explicat Ala Tocarciuc. Fluxurile de intrare și ieșire din Republica Moldova contribuie la aducerea noilor tulpini. „Dar nimerind într-un mediu unde sunt anumite segmente de populație protejate, nu se obține răspândirea virusului atât de rapid, cum are loc în alte țări”, a precizat experta.

Totuși, Ala Tocarciuc a îndemnat „să nu trăim în iluzii”. Dacă tulpina din Marea Britanie a venit cu 6 luni mai târziu, în privința tulpinii Delta nu a fost la fel – ea a ajuns în luna august, când s-a înregistrat o creștere a numărului de îmbolnăviri, adică peste 3 luni după ce a fost descoperită în Marea Britanie.

„Cred că în cazul Omicron perioada aceasta va fi și mai scurtă, pentru că crește contagiozitatea virusului. Un alt factor ține de faptul că noi avem un număr foarte mic de oameni revaccinați cu buster. Cei care au fost vaccinați în lunile martie – mai, deja au un titru scăzut de anticorpi. Deja ei sunt în segmentul oamenilor care sunt susceptibili la (infectarea cu, n.r.) Omicron, deci, se vor infecta cu Omicron mai repede decât cei care s-au vaccinat în septembrie sau cei care au făcut buster”, a estimat Ala Tocarciuc.

#Ala Tocarciuc #Omicron

Statele Unite pregătesc un „pachet de pace” pentru încheierea războiului din Ucraina și speră ca negocierile în format trilateral Ucraina–Rusia–SUA să fie reluate în curând. Anunțul a fost făcut de Jared Kushner, în timp ce emisarul special al SUA, Steve Witkoff, a declarat că Washingtonul a înregistrat „progrese semnificative” în cadrul discuțiilor purtate la Moscova, scrie presa din Ucraina.

Potrivit lui Witkoff, în capitala rusă au fost discutate idei noi, care au fost ulterior prezentate părții ucrainene la Kiev. La discuțiile de la Kiev participă și reprezentanți ai serviciilor de informații europene.

Emisarul american a subliniat că, pentru a ajunge la un acord, atât Rusia, cât și Ucraina trebuie să fie dispuse să facă compromisuri și să-și apropie pozițiile. Washingtonul consideră că există premise pentru o soluție „pașnică și diplomatică”.

În același timp, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că problema Donbasului este una dintre chestiunile centrale ale războiului și are o importanță strategică pentru țara sa.

„Problema Donbasului nu privește doar Donbasul. Consider că aceasta este una dintre problemele centrale ale acestui război”, a declarat Zelenski.

Potrivit liderului ucrainean, războiul reprezintă atât o luptă pentru supraviețuire și una de uzură, cât și un conflict în care problema teritorială este una dintre principalele mize. Zelenski a subliniat că Donbasul are o importanță strategică deosebită pentru Ucraina.

Președintele ucrainean a afirmat că armata țării și-a consolidat pozițiile pe câmpul de luptă, în special în est, unde forțele ruse continuă să fie active și își sporesc efectivele. Zelenski a avertizat că, după alegerile din Rusia, ar putea avea loc o nouă mobilizare, orientată în principal spre această direcție.

În opinia sa, menținerea unei poziții puternice pe front este esențială pentru ca diplomația să aibă șanse reale de succes.

„Fără o poziție puternică pe câmpul de luptă, fără o poziție puternică a Ucrainei, vor exista doar ultimatumuri. Așa însă, există, poate, o șansă pentru diplomație”, a spus Zelenski.

Președintele ucrainean susține că, în ultimele 10–12 luni, Ucraina și-a consolidat poziția, însă se confruntă în continuare cu provocări importante, în special în perspectiva iernii.

Zelenski a atras atenția și asupra situației financiare a țării, afirmând că Ucraina are nevoie de resurse pentru susținerea armatei, pentru problemele umanitare și pentru dezvoltarea propriei industrii de apărare.

Declarațiile lui Zelenski vin în contextul intensificării eforturilor diplomatice ale Washingtonului pentru reluarea negocierilor privind încheierea războiului. Ucraina și partenerii săi au discutat în ultimele săptămâni mai multe formule pentru un eventual acord, însă problema teritoriilor rămâne una dintre cele mai dificile chestiuni.