Abuzurile companiilor de microfinanțare vor fi contracarate la inițiativa deputaților PAS, care propun modificări legislative esențiale, care să protejeze cetățenii care se împrumută cu bani de la micii creditori, astfel încât să fie reglementată publicitatea făcută de către agenții economici cu acest specific de activitate. Deputații PAS, Dorian Istratii, și Dumitru Alaiba au prezentat astăzi, 14 decembrie conceptul proiectului de lege, care ar pune „capac” companiilor de microfinanțare, care sub pretextul că ar dori să ajute persoanele care contractează un credit, în realitate le „îngroapă” în datorii și mai mari. Conferința de presă a celor doi deputați a fost transmisă live de către RLIVE.MD și RLIVE TV.

Deputații propun ca să fie impuse standarde minime de evaluare a bonității – cerințe de creditare responsabilă. Instituția financiară va trebui să evalueze adecvat bonitatea beneficiarului creditului, adică a capacității acestuia de a întoarce împrumutul. Această evaluare trebuie să se bazeze pe prezumția că beneficiarul creditului va fi capabil să își onoreze obligația financiară.

În cazul în care instituția financiară, fără vina beneficiarului creditului, va evaluat incorect bonitatea beneficiarului creditului, atunci se va anula toate dobânzile, penalitățile și orice alte comisioane de întârziere la plată.

Autoritatea de supraveghere CNPF sau BNM va stabili indicatorii de creditare responsabilă și cerințele privind evaluarea bonității beneficiarilor de credite.

Totodată, se va impune cerințe privind costul total al creditului sau împrumutului. Costul total va fi unul rezonabil și va respecta cerințele practicii comerciale corecte, să nu denatureze echilibru dintre beneficiar și bancă.

De asemenea, se va plafona rata dobânzii din contractul de credit la maximum 50%. Toate celelalte cheltuieli (comisioane, taxe, penalități, dobânzi de întârziere) pe o zi de credit nu vor fi mai mari decât 0,04% din suma totală a creditului, împrumutului.

„Aceste inițiative vor contracara abuzurile companiilor de microfinanțare și vor proteja consumatorii creditelor de consum. Primim sute de sesizări de la cetățeni și problema acestor abuzuri trebuie rezolvată urgent. Prea multe cazuri, când o persoană împrumută 5 mii de lei și ajunge să fie datoare sute de mii de lei. Prea ușor oamenii își pierd tot ce au la suflet. Prea multe tragedii, inclusiv cazuri de suicid, din cauza unui credit”, a spus Dumitru Alaiba, unul din autorii inițiativei legislative.

Deputatul a precizat că, cel mai probabil proiectul de lege va intra în procedură legislativă la începutul noii sesiuni parlamentare, adică în 2022.

#companie #Dorian Istratii #Dumitru Alaiba #microfinantare #proiect de lege

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.