Peste 11,7 mii de cazuri noi de tumori maligne au fost înregistrate în Republica Moldova în anul 2025, potrivit datelor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică. Iar cea mai mare parte, 75,2% dintre noile cazuri de cancer, au revenit persoanelor de 60 de ani și peste.

Statisticile arată că, în medie, aproape 24 de persoane vârstnice au fost diagnosticate zilnic, pentru prima dată, cu tumori maligne, arară un studiu publicat de Biroul Național de Statistică.

La 100 de mii de persoane de 60 de ani și peste au revenit, în medie, 1.436 de cazuri noi de tumori maligne. Cea mai afectată categorie de vârstă a fost cea cuprinsă între 65 și 74 de ani.

Diferențele dintre bărbați și femei sunt, de asemenea, semnificative. La 100 de mii de bărbați de 60 de ani și peste au revenit, în medie, 1.973 de cazuri noi, față de 1.082 de cazuri la 100 de mii de femei.

Cea mai ridicată rată a incidenței a fost înregistrată în grupa de 65-74 de ani: 2.098 de cazuri noi la 100 de mii de bărbați și 1.100 de cazuri la 100 de mii de femei.

Și tuberculoza lovește puternic populația vârstnică

Datele ANSP arată și o situație îngrijorătoare în cazul tuberculozei active. În 2025, în țară au fost înregistrate 1,2 mii de cazuri noi, iar mai mult de un sfert – 26% – au revenit persoanelor de 55 de ani și peste. Cei mai afectați au fost bărbații cu vârsta între 55 și 64 de ani, care au reprezentat 81,2% din totalul cazurilor noi din această categorie de vârstă.

Problema este și mai pronunțată în mediul rural. Aproape două treimi dintre cazurile de tuberculoză înregistrate la persoanele de 55 de ani și peste – 66,7% – au fost raportate în sate. La 100 de mii de locuitori cu vârsta între 55 și 64 de ani au revenit 60,6 cazuri noi de tuberculoză activă, iar în rândul celor de 65 de ani și peste – 28,3 cazuri.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#cancer #Moldova #varstnici

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.