Prevalența bolilor cronice în cazul populației din Republica Moldova, potrivit datelor Biroului Național de Statistică, rămâne a fi înaltă, practic fiecare a treia persoană suferă de cel puțin o boală cronică Prevalența generală a populației în ultimii ani înregistrează tendințe de descreștere: în anul 2020 au fost înregistrate 1037,7 cazuri la 1000 de locuitori, față de 1134 cazuri la 1000 de locuitori în anul 20191.

Conform datelor Ministerului Sănătății în topul principalelor cauze ale morbidității sunt afecțiunile aparatului circulator.

Astfel, în anul 2021, din totalul populației 31,1% au indicat că suferă de cel puțin o boală cronică, dintre care 47,3% au menționat că suferă de cel puțin 2 boli cronice. Populația din mediul urban a raportat prezența cel puțin a unei boli cronice în proporție de 30,2%, comparativ cu 31,7% în mediul rural.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

Cele mai mici rate de prevalenţă a bolilor cronice sunt înregistrate pentru copiii până la 18 ani (6,4%) și persoanele cuprinse în grupa de vârstă de 18-24 ani (7,1%). În cazul persoanelor adulte, prevalenţa bolilor cronice a înregistrat o pondere de 38,0%, inclusiv pentru persoanele în vârstă de 65 ani şi peste, pentru care ponderea persoanelor cu boli cronice este de 85,2%.

O rată a bolilor cronice mai mare în mediul rural 316 cazuri la 1000 locuitori față de 302 cazuri la 1000 locuitori din mediul urban. Populația rurală suferă mai mult de boli ale aparatului circulator (181,5‰ faţă de 174,9‰), boli osteo-articulare (85,4‰ faţă de 62,3‰), boli ale ochiului și urechii (17,7‰ față de 15,7‰) și boli genito-urinare (13,3‰ față de 14,1‰). Totodată, populația din mediul urban mai frecvent suferă de boli ale aparatului endocrin (58,6‰ faţă de 45,0‰ în mediul rural), boli ale aparatului digestiv (36,2‰ faţă de 33,5‰) și boli ale aparatului respirator (31,6‰ faţă de 14,8‰).

Rata prevalenţei bolilor cronice la femei este mai mare decât la bărbați (353 cazuri faţă de 264 cazuri la 1000 locuitori).

#boală #boli cronice #Moldova #pacienti #societate

Autoritățile de la Comrat amplifică confruntarea cu Chișinăul și fac un nou pas în direcția promovării unor revendicări cu tentă separatistă. Deputații Adunării Populare au elaborat o declarație prin care intenționează să nu recunoască hotărârea Curții Constituționale din 9 iulie, care a declarat drept neconstituționale mai multe prevederi din Legea privind statutul special al Găgăuziei. Proiectul documentului, obținut de reporterii Deschide.MD, prevede inclusiv reducerea autorității Chișinăului asupra autonomiei și contestarea efectelor deciziilor instituțiilor constituționale ale Republicii Moldova.

În această dimineață, conducerea APG s-a întrunit în ședința Biroului Permanent, în cadrul căreia s-a decis convocarea, pentru următoarele zile, a ședinței extraordinare a Adunării Populare. Astfel, la următoarea întrunire parlamentarii regionali urmează să dezbată o declarație „privind protejarea statutului constituțional-juridic și a competențelor Găgăuziei în condițiile demontării sistematice a acestora”.

Totodată, în textul documentului, deputații APG acuză Chișinăul că pune în pericol stabilitatea sistemului de stat al R. Moldova. Totodată, Comratul susține că autoritățile centrale, prin decizia Curții Constituționale, demontează autonomia și reduce statutul acesteia la nivelul unui simplu raion administrativ-teritorial, anulând în totalitate consensul atins în 1994.

„Modificarea modelului existent al autonomiei și restrângerea competențelor legale au fost realizate fără modificarea Constituției țării, fără o dezbatere publică și de specialitate amplă, fără consultarea populației și a autorităților legale ale Găgăuziei. Curtea a ignorat complet necesitatea solicitării unui aviz din partea Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei și a altor instituții internaționale de profil”, se menționează în document.

În acest context, deputații APG propun ca hotărârea Curții Constituționale din 9 iulie să fie recunoscută drept lipsită de valoare juridică.

Aleșii de la Comrat urmează să solicite Parlamentului să retragă proiectul de lege nr. 280 (privind modificarea Codului electoral). La fel, deputații APG vor să-și atribuie rolul de judecători ai Curții Constituționale. Mai exact, aceștia susțin că orice tentative de modificare unilaterală a sistemului electoral al Găgăuziei trebuie recunoscute drept neconstituționale, potrivit sursei citate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Totodată, parlamentarii din regiune amenință că se vor adresa către Turcia, OSCE, Comisia de la Veneția și ONU în legătură cu „demontarea unilaterală a autonomiei și pentru a determina Chișinăul oficial să poarte un dialog interparlamentar bazat pe egalitate”.

#autonomie #Chisinau #Comrat #confrunatre #statutul special al Gagauziei