Un om de afaceri a fost liberat de pedeapsă penală din cauza expirării termenului de prescripție, chiar dacă a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii de corupere activă. Sentința a fost pronunțată de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, pe 6 februarie 2025. Potrivit procurorilor, deși fapta a fost comisă în decembrie 2022, înainte de modificările legislative din 2024, acestea au avut un impact direct asupra clasificării infracțiunii și asupra termenului de prescripție aplicabil.

Conform probelor, în perioada noiembrie – decembrie 2022, inculpatul, urmărind scopul soluționării favorabile a situației în care se aflau patru învinuiți în cauze penale de spălare de bani, escrocherie, abuz de serviciu și fals, la acel moment fiind examinate de instanțele de judecată măsurile preventive ale acestora, i-a promis directorului adjunct al Agenției de Administrare a Instanțelor Judecătorești (AAIJ) că-i va acorda privilegii și avantaje, ce nu i se cuvin, pentru mama acestuia, sub forma alocării unui apartament la preț preferențial într-un bloc destinat actorilor.

„În schimbul acestui avantaj, directorul adjunct al AAIJ urma să-i ofere informații din cadrul Programului de Gestionare Integrată a Dosarelor (PIGD) pentru a urmări distribuirea cauzelor și, de asemenea, să elibereze un răspuns favorabil avocatului ce acționa în interesul unuia dintre învinuiți, în ceea ce privește încălcarea procedurii de examinare a aplicării și prelungirii măsurii preventive.

Urmărirea penală a durat 6 luni, iar examinarea în instanță a durat 1 an și 7 luni. Instanța de judecată a stabilit vinovăția inculpatului. Cu toate acestea, deși pentru infracțiunea comisă, legea în vigoare în momentul comiterii faptei prevedea o pedeapsă sub formă de închisoare până la 6 ani și o amendă până la 200.000 lei, inculpatul a fost liberat de pedeapsă penală, întrucât a fost aplicată legea mai blândă în vigoare din 7 septembrie 2024, ca rezultat expirând termenul de prescripție pentru tragerea sa la răspundere penală. La data comiterii faptei, infracțiunea prevăzută de art. 325 alin. (1) din Codul penal era considerată una gravă (pedepsită cu până la 6 ani închisoare, termen de prescripție de 15 ani), iar la data pronunțării sentinței, ca urmare a modificărilor legislative operate prin Legea nr. 136 din 6 iunie 2024, în vigoare din 7 septembrie 2024, aceasta a fost recalificată ca o infracțiune ușoară (fiind pedepsită fără închisoare și doar cu amendă până la 75.000 lei), ceea ce a dus la expirarea termenului de prescripție (2 ani în acest caz)”, comunică Procuratura Anticorupție.

Potrivit PA, aceste modificări legislative vor continua să aducă rezultate similare și în alte cauze în care probe concrete demonstrează vinovăția pentru acte grave de corupție, dar legea permite persoanelor să scape de pedeapsă penală.

„Atenționăm deputații în Parlament să rectifice această lacună legislativă cât mai repede, pentru a ameliora situația creată prin lege”, se mai arată în comunicatul PA.

Sentința este cu drept de atac în ordinea recursului la Curtea de Apel Centru, în termen de 15 zile de la pronunțarea integrală a acesteia.

Notă: O persoană acuzată de săvârșirea unei infracțiuni este prezumată nevinovată până când se dovedește vinovăția printr-o hotărâre judecătorească definitivă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Procuratura Anticorupție prezintă și o analiză a categoriilor de infracțiuni afectate în așa mod – recalificare de la infracțiuni deosebit de grave sau grave la infracțiuni mai puțin grave sau ușoare. Pentru infracțiuni ușoare, organul de urmărire penală are un termen limitat să descopere toate circumstanțele, există restricții la măsurile speciale de investigație care pot fi aplicate, iar persoanele condamnate riscă o amendă mică care nu acoperă nici aproape resursele statului cheltuite în documentarea infracțiunii.

#legislatie #om de afaceri #pedeapsa #procurori

Președintele Partidului Nostru, Renato Usatîi, a anunțat promovarea unui proiect de lege care prevede intervenția specializată și imediată a poliției în cazurile de violență în familie, continuitatea protecției victimelor și răspunderea pentru neglijență în serviciu. „O femeie care se află în pericol nu trebuie să aibă tată sau frate ca să fie apărată. Ea trebuie să fie apărată de stat”, a declarat Usatîi.

Potrivit lui, mecanismele existente sunt prea complicate, iar în unele cazuri responsabilitatea este pasată de la o instituție la alta.

„Astăzi avem niște mecanisme mai complicate. Ori avem un dosar plimbat prin instituții, ori o instituție dă vina pe alta”, a spus liderul Partidului Nostru.

Renato Usatîi susține că fiecare inspectorat sau sector de poliție ar trebui să aibă un responsabil pentru astfel de cazuri, iar la apelul unei femei aflate în pericol să fie trimisă imediat o grupă operativă, fără ca victima să fie trimisă de la o instituție la alta pentru a depune plângeri.

„Trebuie să fie grupă operativă și să reacționeze așa cum dumneavoastră vedeți în știri că fac polițiștii și subdiviziunile speciale la reținerea unei grupări criminale. Iată această atitudine trebuie să fie atunci când o femeie cere ajutor. Persoana responsabilă să poată aplica forța imediat, așa cum se procedează la reținerea criminalilor”, a declarat Usatîi.

El a comparat intervenția în cazurile de violență cu modul în care funcționează serviciul de ambulanță, unde intervenția este declanșată prin apel, fără ca pacientul să demonstreze în prealabil de ce are nevoie de un anumit specialist.

„Nu-i spune nimeni: scrieți o cerere, arătați că aveți nevoie de chirurg sau de traumatolog. De ce atunci, când o femeie cere ajutor, trebuie să treacă printr-o asemenea procedură?”, a întrebat Usatîi.

În opinia sa, statul trebuie să intervină inclusiv în localitățile unde victimele se confruntă cu agresori care profită de faptul că acestea nu au rude care să le apere.