Alegătorii din cele șase localități unde duminică, 18 mai, vor avea loc alegeri locale noi, pot depune cereri privind votarea la loculul aflării. Anunțul a fost făcut de Comisia Electorală Centrală (CEC).

Potrivit legislației electorale, alegătorul care, din motive de sănătate sau din alte motive temeinice, nu poate veni în localul secției de votare, poate solicita biroului electoral votarea cu urna de vot mobilă.

„Cererile se fac în scris, începând cu 2 săptămâni înainte de ziua votării şi până la ora 14:00 a zilei precedente votării. În ziua votării, cererile se aprobă de biroul electoral până la ora 14.00 numai la prezentarea unui certificat medical. Persoanele care nu pot să depună singure cererea privind votarea la locul aflării, au dreptul să o facă prin intermediul unui membru al familiei sale sau să solicite pentru aceasta ajutorul asistentului social din cadrul primăriei.

Dacă, din cauza unei deficiențe fizice, boli sau din alte motive temeinice, alegătorul nu poate semna personal cererea privind votarea la locul aflării, el poate depune personal cererea în formă verbală la sediul secției de votare. În cazul în care cererea nu poate fi depusă personal în formă verbală la sediul secției de votarea, aceasta poate fi depusă telefonic”, se arată în comunicatul emis de CEC.

În ziua alegerilor locale noi, președintele biroului electoral al secției de votare desemnează cel puțin doi membri ai biroului, care se deplasează cu o urnă de vot mobilă şi cu materialele necesare votării la locul unde se află alegătorul pentru ca acesta să voteze.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Duminică, 18 mai, vor avea loc alegeri locale noi pentru funcția de primar în comuna Călugăr, raionul Fălești, comuna Chiperceni, raionul Orhei, satul Talmaza, raionul Ștefan-Vodă, comuna Boldurești, raionul Nisporeni și satul Tabani, raionul Briceni, precum și alegeri pentru o nouă componență a consiliului sătesc Temeleuți, raionul Florești.

#alegatori #alegeri locale noi #CEC #cereri

Călătoria neobişnuită a directorului CIA, John Ratcliffe, la Moscova în această săptămână a avut ca scop avertizarea Rusiei împotriva oricărui atac care ar viza NATO, au anunţat, miercuri, mai multe publicaţii americane, după ce preşedintele SUA, Donald Trump, a încercat să minimizeze importanţa acestei vizite, notează AFP.

Wall Street Journal şi CBS au raportat că şeful CIA a încercat să descurajeze Rusia de la orice atac împotriva unui membru NATO, în condiţiile în care evaluările serviciilor americane de informaţii indică faptul că Moscova ar putea încerca să pună alianţa la încercare.

Wall Street Journal detaliază, în special, că preşedintele rus Vladimir Putin ar putea sfida NATO cu un „atac limitat” în următorii ani, potrivit Agerpres. Donald Trump a calificat, totuşi, această deplasare a directorului CIA drept o vizită de „semi-rutină” într-un interviu acordat miercuri comentatorului conservator Glenn Beck, lăsând să se înţeleagă că întrevederea a avut ca scop discutarea războiului din Ucraina.

„Ne-am dori ca războiul din Ucraina să se oprească”, a adăugat preşedintele american, transmite Digi24.

În timpul călătoriei sale la Moscova, Ratcliffe a abordat şi problema războiului din Iran, ameninţând cu sancţiuni suplimentare dacă Strâmtoarea Ormuz nu va fi redeschisă, potrivit presei americane.

Miliardarul a asigurat în timpul interviului de miercuri că această vizită nu a avut legătură nici cu Iranul, nici cu ameninţările ruseşti la adresa NATO. „Nu a fost acolo pentru niciunul dintre lucrurile pe care le menţionaţi”, a susţinut el, fiind întrebat despre cele două subiecte. La rândul său, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că John Ratcliffe s-a deplasat la Moscova pentru discuţii „între servicii secrete”, fără a se întâlni cu preşedintele Vladimir Putin.

Purtătorul de cuvânt rus a considerat că „este încă prea devreme pentru a spune în ce măsură acest lucru va avea o influenţă asupra procesului de scoatere a relaţiilor (ruso-americane) din criză”.

Niciun alt contact viitor nu este prevăzut pentru moment, le-a afirmat el jurnaliştilor, printre care şi cei de la AFP, calificând aceste contacte drept „pozitive”, dar refuzând să menţioneze dosarele asupra cărora au purtat discuţiile.

De câteva luni, Rusia şi Ucraina îşi intensifică atacurile cu rază lungă, vizând situri civile precum depozite logistice şi facilităţi petroliere şi portuare. Aceste atacuri fac un număr tot mai mare de victime civile în fiecare săptămână.

Eforturile diplomatice sub mediere americană pentru a pune capăt conflictului sunt în impas, iar Kremlinul nu dă niciun semn că ar fi pregătit să îşi revizuiască pretenţiile maximaliste, în special cele teritoriale.

Până în prezent, încercările lui Donald Trump de a pune capăt conflictului, inclusiv organizarea, în urmă cu puţin peste un an, a unui summit în Alaska cu omologul său Vladimir Putin, au rămas fără rezultat.

Un avion militar american a decolat marţi dimineaţă din capitala letonă Riga spre capitala rusă, înainte de a efectua traseul invers în cursul serii, conform datelor de pe site-ul de monitorizare a zborurilor Flightradar24. Ultima călătorie cunoscută a unui director CIA în Rusia data din noiembrie 2021, înainte de începerea războiului din Ucraina în februarie 2022.