Până la ora 15:30, la urne s-au prezentat 1,1 milioane de cetățeni, ceea ce reprezintă 35,7% din totalul persoanelor înscrise în listele electorale, potrivit datelor Comisiei Electorale Centrale.

Din totalul alegătorilor, femeile au reprezentat 53,8%, adică aproximativ 594 de mii, iar bărbații 46,1%, echivalentul a circa 510 mii de votanți.

Prezența la vot variază în funcție de vârstă. În rândul tinerilor de 18–25 de ani, au votat 29,12% (78.354 alegători). La categoria 26–35 de ani, prezența este de 28,44% (134.595 alegători), iar la 36–45 de ani, de 31,75% (202.838 alegători).

Alegătorii cu vârste între 46 și 55 de ani au avut o rată de participare de 38,22% (188.969 persoane). Cea mai mare mobilizare se înregistrează la categoriile de peste 56 de ani: 53,61% în segmentul 56–65 de ani (228.866 alegători), 62,43% la 66–75 de ani (214.656 alegători) și 45,80% în rândul celor de peste 76 de ani (60.194 alegători).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alegeri 2025 #CEC #liste electorale

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.