În unele localități din Republica Moldova, campania electorală pentru alegerile locale generale din 5 noiembrie curent, decurge fără surprize, încălcări și discursuri în contradictoriu. Asta pentru că, în 23 de localități din 12 raioane, în cursa pentru funcția de primar, s-au înscris câte un singur candidat.

Potrivit reprezentanților Comisiei Electorale Centrale (CEC), în astfel de cazuri, buchea legii prevede o procedură specială. Mai exact, pentru ca rezultatele alegerilor în localitatea X sau Y să fie validate, este nevoie ca la urnele de vot să se prezinte o pătrime din numărul total de alegători înscrişi în liste.

Mai jos găsiți lista localităților din țară unde, în cursa pentru funcția de edil, s-au înscris câte un singur candidat:

satul Bulboaca, raionul Briceni;
satul Corjeuți, raionul Briceni;
satul Cotiujeni, raionul Briceni;
satul Burlăceni, raionul Cahul;
Satul Lopățica, raionul Cahul;
comuna Onișcani, raionul Călărași;
satul Cîrnățeni, raionul Căușeni;
satul Chioselia Rusă, UTA Găgăuzia;
satul Cotovscoe, UTA Găgăuzia;
satul Cățeleni, raionul Hîncești;
satul Pojăreni, raionul Ialoveni;
satul Covurlui, raionul Leova;
comuna Sărata Nouă, raionul Leova;
satul Sîrma, raionul Leova;
satul Feștelița, raionul Ștefan Vodă;
satul Marianca de Jos, raionul Ștefan Vodă;
satul Popeasca, raionul Ștefan Vodă;
orașul Bucovăț, raionul Strășeni;
comuna Rădeni, raionul Strășeni;
satul Scoreni, raionul Strășeni;
comuna Cealîc, raionul Taraclia;
satul Valea Perjei, raionul Taraclia;
satul Cîșla, raionul Telenești.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că alegerile locale generale vor avea loc duminică, 5 noiembrie 2023. Potrivit CEC, la acest scrutin, vor fi aleși 898 de primari și 11 058 de consilieri locali, dintre care 9 972 sătești (comunali), orășenești și 1 086 raionali/municipali.

#alegeri #localitati #Moldova

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.