Cetățenii români sunt invitați să voteze pentru cei 33 de membri ai Parlamentului European pe 9 iunie. Votarea se desfășoară între orele 7:00 și 22:00, ora locală. Cei care se află la secția de votare la ora 22:00, precum și cei care se află la coadă pentru a intra la vot, o pot face până la ora 23:59, conform comunicatului Ambasadei României la Chișinău.

Cetățenii români cu drept de vot care locuiesc, își au reședința sau se află temporar în străinătate pot vota la orice secție de votare organizată în străinătate. Pentru a vota, trebuie să prezinte un document de identitate românesc valid în ziua alegerilor. Documentele acceptate sunt:

Carte de identitate
Carte electronică de identitate
Carte de identitate provizorie
Buletin de identitate
Pașaport diplomatic
Pașaport diplomatic electronic
Pașaport de serviciu
Pașaport de serviciu electronic
Pașaport simplu
Pașaport simplu electronic
Pașaport simplu temporar
Carnet de serviciu militar (pentru elevii din școlile militare)

Lista secțiilor de votare organizate pe teritoriul R. Moldova se găsește aici.

Ghidul alegătorului se găsește aici.

Informații suplimentare privind votul în străinătate se găsesc aici.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că moldovenii cu cetățenie română vor putea vota la Liceul „Gheorghe Asachi” și Liceul Teoretic „Spiru Haret” din Chișinău, la Universitatea de Stat din Moldova (USM), la Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” din Bălți, la Primăria din Hîncești, Nisporeni, Călărași, Sîngerei, Edineț, Ocnița, Rezina, Comrat și Giurgiulești.

Alegerile în Parlamentul European vor avea loc în perioada 6 – 9 iunie curent. Parlamentul este o autoritate legislativă a Uniunii Europene. Acesta este ales prin vot direct o dată la cinci ani. Împreună cu Consiliul Uniunii Europene, instituția exercită puterea legislativă a UE.

#2024 #alegeri #Moldova #Parlamentul European

Republica Moldova va renunța la actualele 32 de raioane, în cadrul reformei administrației publice locale. În locul lor ar urma să existe mai puține unități administrativ-teritoriale de nivelul doi, posibil sub forma unor județe, însă denumirea și delimitarea exactă nu au fost încă stabilite. Vor fi păstrate Chișinăul, Bălțiul, UTA Găgăuzia și unitatea teritorială cu statut special Taraclia.

În paralel, reforma amalgamării ar putea reduce numărul primăriilor de la 892 la aproximativ 292, acestea urmând să aibă un rol mai important în dezvoltarea locală, în timp ce nivelul doi va avea competențe mai restrânse. Republica Moldova a mai încercat o reformă importantă. În 1999, țara a fost împărțită în 10 județe, o unitate autonomă și 662 de primării, fără teritoriul din stânga Nistrului. Reforma nu a durat însă mult. În 2003, județele au fost desființate de guvernarea comunistă și s- a revenit la sistemul de raioane.

De ce nu au funcționat județele?
A fost reforma într-adevăr un eșec sau a fost aplicată greșit?
Ce trebuie să schimbăm astăzi pentru ca administrația să lucreze mai bine pentru oameni?
Va aduce noua reformă mai multă putere și resurse comunităților sau doar va reduce numărul primăriilor?
Ce se schimbă pentru primării?
Vor primi mai multe competențe și putere de decizie?
De ce amalgamarea voluntară a ajuns să provoace dispute și tensiuni între unele primării?
Cine câștigă și cine pierde în urma amalgamării voluntare a localităților?
Ce se va întâmpla cu primăriile și comunitățile care nu vor au fost de acord cu această reorganizare?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii “Realitatea te privește”, vineri, 18 septembrie, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV. Invitații jurnalistei Valentina Ursu sunt Igor Boțan, director executiv al Asociaţiei pentru Democraţie Participativă ADEPT și Nicolae Andronic, fost vicepreședinte al Parlamentului, fost vicepremier.