Cetățenii români sunt invitați să voteze pentru cei 33 de membri ai Parlamentului European pe 9 iunie. Votarea se desfășoară între orele 7:00 și 22:00, ora locală. Cei care se află la secția de votare la ora 22:00, precum și cei care se află la coadă pentru a intra la vot, o pot face până la ora 23:59, conform comunicatului Ambasadei României la Chișinău.

Cetățenii români cu drept de vot care locuiesc, își au reședința sau se află temporar în străinătate pot vota la orice secție de votare organizată în străinătate. Pentru a vota, trebuie să prezinte un document de identitate românesc valid în ziua alegerilor. Documentele acceptate sunt:

Carte de identitate
Carte electronică de identitate
Carte de identitate provizorie
Buletin de identitate
Pașaport diplomatic
Pașaport diplomatic electronic
Pașaport de serviciu
Pașaport de serviciu electronic
Pașaport simplu
Pașaport simplu electronic
Pașaport simplu temporar
Carnet de serviciu militar (pentru elevii din școlile militare)

Lista secțiilor de votare organizate pe teritoriul R. Moldova se găsește aici.

Ghidul alegătorului se găsește aici.

Informații suplimentare privind votul în străinătate se găsesc aici.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că moldovenii cu cetățenie română vor putea vota la Liceul „Gheorghe Asachi” și Liceul Teoretic „Spiru Haret” din Chișinău, la Universitatea de Stat din Moldova (USM), la Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” din Bălți, la Primăria din Hîncești, Nisporeni, Călărași, Sîngerei, Edineț, Ocnița, Rezina, Comrat și Giurgiulești.

Alegerile în Parlamentul European vor avea loc în perioada 6 – 9 iunie curent. Parlamentul este o autoritate legislativă a Uniunii Europene. Acesta este ales prin vot direct o dată la cinci ani. Împreună cu Consiliul Uniunii Europene, instituția exercită puterea legislativă a UE.

#2024 #alegeri #Moldova #Parlamentul European

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.