Brazilia, cea mai mare economie și cea mai populată țară din America Latină, organizează duminică, 2 octombrie curent, alegeri generale, care vor determina următorul președinte al statului, vicepreședintele, dar și viitoarea componență a Congresului Național (parlamentul Braziliei). Întrebarea cheie în mintea tuturor este dacă președintele de extremă-dreapta Jair Bolsonaro va primi un alt mandat sau dacă fostul președinte de stânga Luiz Inácio Lula da Silva va reveni în funcție ca parte a unui nou val al politicienilor de stânga, care au ajuns recent la putere în Columbia, Argentina sau Mexic.

Brazilienii aleg pe 2 octombrie viitorul președinte; vor vota și 27 din cei 81 de senatori, toți cei 513 membri ai Camerei Deputaților și toți cei 27 de guvernatori; pentru alegerile prezidențiale și guvernatoriale, dacă niciun candidat nu primește mai mult de 50% din voturi, se va organiza un al doilea tur pe 30 octombrie.

Votul este obligatoriu în Brazilia.

Lula de Silva vs. Jair Bolsonaro

Cele mai importante alegeri sunt cele prezidențiale, în care se luptă actualul președinte Jair Bolsonaro și fostul președinte Luiz Inácio Lula da Silva. În ultimul an, cei doi s-au angajat într-o campanie extrem de polarizată și agresivă, fiecare portretizându-l pe celălalt ca o amenințare existențială la adresa democrației braziliene.

Un sondaj publicat joi arată un avans de 14 puncte procentuale al lui Lula față de Bolsonaro. Potrivit institutului Datafolha, Lula de Silva ar avea 48% din intenţiile de vot, faţă de 47% în urmă cu o săptămână, iar Bolsonaro a progresat şi el cu un punct, la 34%.  Cei doi favoriţi şi-au mărit avantajul faţă de al treilea candidat, Ciro Gomes, care a scăzut de la 7% la 6%, dar și față de Simone Tebet, un candidat a cărei poziție a rămas stabilă la 5%. Într-un alt sondaj, de data aceasta publicat luni de institutul Ipec, Lula a fost credit cu 52%, faţă de 34% pentru Bolsonaro.

Bolsonaro vrea să-și păstreze puterea Bolsonaro, un personaj controversat, cunoscut pentru declarațiile sale revoltătoare, pentru coronascepticism, pentru negaționism al crizei climatice și pentru nepotism, și-a pierdut din popularitate mai ales în ultimii doi ani, pe fondul crizei sanitare care a ucis aproape 700.000 de brazilieni sub conducerea președintelui de extremă-dreapta.

În ultimii patru ani, Bolsonaro a pus la îndoială rolul Curții Supreme din Brazilia și a sugerat în mod repetat, fără dovezi, că sistemul electoral este fraudat. Totodată, președintele brazilian a minimalizat amenințarea COVID-19, asemănând boala cu „o gripă”, și a aprobat politicile de mediu distructive care au devastat pădurea tropicală amazoniană. Bolsonaro a preluat mandatul în ianuarie 2019, după ce a petrecut 27 de ani în Congres ca deputat de Rio de Janeiro.

Considerat de extremă dreapta, Bolsonaro și-a centrat campania prezidențială din 2018 pe conservatorismul social, o promisiune de ordine și lege și cruciada sa împotriva Partidului Muncitorilor (PT), din care face parte  contracandidatul său, Lula da Silva, ce era la acea vreme întemnițat.

Lula de Silva vrea să revină la putere.  Își desfășoară a șasea campanie prezidențială cu angajamentul de a readuce Brazilia la spiritul președinției sale anterioare, care a durat din 2003 până în 2010. În acea perioadă, Lula a devenit unul dintre cei mai populari lideri din lume, deoarece a fost un promotor al finanțării programelor sociale.

„Lula caută să apeleze la sentimentul de nostalgie pentru a-și recâștiga vechiul loc de muncă”, a declarat pentru TIME Gustavo Ribeiro, jurnalist și fondator al site-ului de politică The Brazilian Report.

Lula este un fost lider de sindicat care s-a poziționat drept campionul clasei muncitoare din Brazilia, în timp ce a ajutat țara să obțină o poziție macroeconomică mai stabilă. Cota sa de încredere la plecarea din funcție a fost de 83%.

De atunci, unele dintre realizările lui Lula au fost umbrite de scandal și destabilizare economică. Valabilitatea multora dintre reformele sale a fost pusă sub semnul întrebării atunci când scandalul „Mensalão” a dezvăluit că membrii partidului său făceau plăți lunare către legislatori pentru a garanta sprijinul lor pentru agenda lui Lula în Congres.  Apoi, în 2014, economia Braziliei s-a contractat brusc, micșorând unele dintre câștigurile sociale realizate sub administrația sa. În acest timp, succesorul prezidențial ales al lui Lula, Dilma Rousseff, a fost destituit pe fondul sentimentului anti-PT tot mai mare.