În 11 circumscripții din UTA Găgăuzia, duminică, 3 octombrie, va avea loc turul doi al alegerilor pentru Adunarea Populară, după ce niciunul dintre candidați nu a acumulat mai bine de jumătate din voturi. În alte șase circumscripții se vor desfășura alegeri repetate, din cauza prezenței reduse la vot pe 19 septembrie, transmite IPN.

Pe 19 septembrie, locuitorii Găgăuziei au ales deputații Adunării Populare pentru un nou mandat de patru ani. Alegerile s-au desfășurat în 35 circumscripții electorale uninominale. Câte un deputat se alege din fiecare circumscripție. Însă, în urma primului tur de scrutin, au fost aleși doar 18 deputați.

Turul doi al alegerilor se organizează în circumscripțiile electorale unde în primul tur niciun candidat nu a fost declarat câștigător. Condițiile pentru validarea scrutinului din fiecare circumscripție nu se schimbă: prezența la urne a cel puțin 1/3 din numărul alegătorilor înscriși în listele electorale. În cursă participă primii doi clasați după primul tur de scrutin și este declarat ales candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi.

Cele 11 circumscripții în care va avea loc turul doi sunt: nr. 1 și nr. 4 (Comrat), nr. 5 și nr. 6 (Ceadîr-Lunga), nr. 12 (Baurci), nr. 15 (Bugeac), nr. 20 (Etulia), nr. 22 (Gaidar), nr. 29 (Congazcic), nr. 30 (Copceac) și nr. 34 (Svetlîi).

În șase circumscripții electorale se vor desfășura alegeri repetate, din cauza prezenței reduse la vot pe 19 septembrie, sub pragul de validare de 1/3 din alegători. Este vorba despre circumscripțiile: nr. 2 și nr.3 (Comrat), nr. 10 (Vulcănești), nr. 13 (Beșalma), nr. 27 și nr. 28 (Congaz). De data aceasta, prag de participare nu va exista.

Pentru alegerile din 3 octombrie, Comisia Electorală de la Comrat a decis tipărirea a peste 66 de mii de buletine de vot, dintre care peste 61 de mii în limba rusă, iar câte peste două mii – în limba română și în limba găgăuză.

#alegeri #buletine de vot #UTA Gagauzia

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.